A 33-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei

                           

Transparentizarea procesului de achiziție publică la nivel local și regional

Recomandarea 405 (2017)[1]

1.   Sub multiplele sale forme, corupția reprezintă o amenințare majoră la adresa guvernanței și democrației în Europa și subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Răspândirea sa afectează cetățenii, guvernele și agenții economici în egală măsură, sporind imprevizibilul și împiedicând realizarea de noi investiții. În acest context, la cea de-a 31-a sa sesiune, Congresul Autorităților Locale și Regionale a adoptat o Foaie de parcurs privind activitățile de prevenire a corupției și promovare a eticii publice la nivel local și regional. Această Foaie de parcurs cuprinde și întocmirea de rapoarte tematice, inclusiv în ce privește transparența în procedurile de achiziție publică.

2.   Pentru administrațiile locale și regionale, sectorul achizițiilor publice reprezintă o componentă de bază a furnizării de servicii publice. În același timp, acesta este expus în mod deosebit corupției, presupunând un transfer de resurse publice către sectorul privat sau către organizații nonprofit.

3.   Prin urmare, pentru o bună guvernanță este esențială garantarea integrității și eficienței procesului de achiziție, care, ca pondere importantă a cheltuielilor publice, comportă riscuri semnificative de corupție.  

4.   Principiului transparenței maxime în toate etapele procesului de achiziție este fundamental pentru reducerea riscurilor de corupție în procedurile de achiziție și menținerea încrederii cetățenilor în administrațiile locale și regionale.

5.   Procesul de achiziție publică tinde să fie expus corupției, mai ales pentru că presupune un transfer de resurse publice către sectorul privat sau către organizații nonprofit.

6.   Corupția în procesul de achiziție poate lua forme multiple, spre exemplu, atribuirea de contracte guvernamentale prietenilor sau acoliților politici, în detrimentul unui proces transparent și competitiv, sau fenomenul ‚ușilor turnante’ [revolving doors], prin care agenții publici pot profita de informațiile privilegiate pe care le dețin sau pot influența redactarea contractelor câtă vreme sunt încă în exercițiul funcțiunii, pentru a trage foloase ulterior când lucrează pentru un contractant privat, sau pot crea alte oportunități pentru sine sau prieteni.

7.   Toate fazele procesului de achiziție implică riscuri: în etapa de identificare a nevoilor, cineva poate umfla în mod artificial nevoile respective, afectând astfel întregul proces competitiv, sau poate prevedea marje de erori exagerate. În etapa de pregătire, riscurile țin de redactarea cerințelor sau de neclaritatea detaliilor de selecție. În etapa de atribuire, un funcționar corupt poate insista asupra punctelor slabe ale unui anumit furnizor, respectiv asupra presupuselor avantaje ale celorlalți; în etapa de execuție, riscurile legate de monitorizarea contractantului s-ar putea traduce prin scăderea calității sau creșterea costurilor, însemnând o risipă de fonduri publice.

8.   Multe autorități locale sunt la risc și ca urmare a lipsei de personal cu expertiză în materie de contractare, ceea ce face ca procesul de achiziție publică să fie dificil de evaluat. Personalul implicat în procedurile de achiziție uneori nu dispune de competențele necesare derulării procedurilor de contractare complexe și monitorizării aplicării acestora.

9.   Un instrument eficace în combaterea corupției în procesul de achiziție publică este cel al informațiilor furnizate de cei care cunosc procesul din interior. Acești avertizori de integritate trebuie protejați, ei confruntându-se cu un risc real de represalii și presiuni care pot fi deosebit de intimidante la nivel local.

10.    În lumina celor de mai sus, Congresul invită Comitetul de Miniștri să încurajeze guvernele și parlamentele statelor membre și, unde este cazul, regiunilor cu competențe legislative:

a.   să elaboreze standarde naționale privind achizițiile publice, pentru ca procesul de achiziție să devină unul mai transparent și mai ușor de înțeles;

b.   să introducă sisteme informatice în procesul de achiziție pentru a reduce la minim intervenția umană în proces, utilizând norme și proceduri standardizate în materie de comunicare și instrumente online;

c.   să asigure maximum de transparență în toate etapele procesului de achiziție, publicând date complete în format electronic încă de la debutul procesului;

d.   să asigure un nivel comun de formare și/sau calificare profesională pentru personalul responsabil de procedurile de achiziție;

e.   să stabilească un set comun de indicatori la nivel național pentru a facilita analiza riscului de favoritism în procesele de achiziție;

f.    să instituie un organism independent însărcinat cu examinarea plângerilor;

g.   să reglementeze și să urmărească mișcările de personal din sectorul public către cel privat pentru a reduce riscul de conflict de interese asociat fenomenului „ușilor turnante”;

h.   să înființeze o linie telefonică anonimă dedicată avertizorilor de integritate pentru a facilita sesizarea practicilor ilegale și a asigura protecția celor care raportează astfel de informații.



[1] Dezbătută și adoptată de Congres în 19 octombrie 2017, cea de-a 2-a ședință (vezi Documentul CG33(2017)13final, raportor:
Amelie TARSCHYS INGRE, Suedia (L, GILD)).