ASIGURAREA ORDINII PUBLICE ÎN PERIOADA ELECTORALĂ

Manual operațional destinat funcționarilor

Ministerului Afacerilor Interne

elaborat de Mariana Kalughin

consultanta Consiliului Europei

Chișinău

2024

Lucrarea este realizată în cadrul proiectului Consiliului Europei Îmbunătățirea Practicilor Electorale în Republica Moldova, faza III. Opiniile exprimate în această lucrare sunt responsabilitatea autoarei și nu reflectă în mod necesar politica oficială a Consiliului Europei.

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Ordinea publică în procesul electoral

Capitolul II. Contravențiile în domeniul electoral

Capitolul III. Infracțiunile în domeniul electoral

Anexa nr. 1: Glosarul termenilor electorali

Anexa nr. 2: Lista actelor normative aferente procesului electoral

Anexa nr. 3: Analiza juridică a contravențiilor în domeniul electoral

Anexa nr. 4: Analiza juridică a infracțiunilor în domeniul electoral

Anexa nr. 5: Studii de caz

Cuvânt înainte

Prezentul Manual este destinat funcționarilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – polițiști, carabinieri, pompieri și salvatori – antrenați în asigurarea ordinii publice în procesul electoral.

Scopul Manualului constă în:

Materialul a fost elaborat și dezvoltat de consultanta Consiliului Europei, Mariana Kalughin, la inițiativa și cu contribuția Instituției Publice „Centrul de instruire continuă în domeniul electoral” (CICDE), urmare a consultării beneficiarilor.

CICDE este o instituție publică fondată de Comisia Electorală Centrală (CEC), care realizează activități de instruire, educație, cercetare și informare în domeniul electoral în conformitate cu art. 33 din Codul electoral. 

Introducere

Dreptul la alegeri libere este consacrat în sistemul european de protecție a drepturilor omului prin art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În corespundere cu acesta, înaltele părți contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condițiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ. În înțelegerea Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la alegeri libere cuprinde atât dreptul la vot, cât și dreptul de a fi ales.

La nivel național, Constituția Republicii Moldova, prin art. 38, prevede că voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcând cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege. Dreptul de a fi aleși este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.

În dezvoltarea dispozițiilor constituționale, Codul electoral, prin art. 2 alin. (1), reconfirmă dreptul cetățeanului Republicii Moldova de a participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Aceste principii, concretizate prin articolele 3-7 din Codul electoral, guvernează întreg proces electoral.

Prin proces electoral se înțelege activitatea indivizilor și entităților, reglementată de lege, desfășurată cu scopul formării organelor reprezentative ale puterii de stat.

În procesul electoral, rolul esențial revine organelor electorale, din sistemul acestora făcând parte:

În sensul art. 17 din Codul electoral, organele electorale sunt constituite în scopul organizării și desfășurării alegerilor și referendumurilor.

Deosebim câteva categorii de alegeri, și anume:

În ceea ce privește referendumurile, acestea pot fi:

În sistemul organelor electorale, CEC este organul electoral ierarhic superior care activează permanent.

Consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea sunt organele electorale care activează permanent (în persoana președintelui), cu excepția consiliilor electorale de circumscripție constituite pentru secțiile de votare din afara țării și pentru localitățile din stânga Nistrului.

Consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi și birourile electorale ale secțiilor de votare sunt organele electorale care se constituie și activează în perioada electorală.

Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este parte integrantă a sistemului organelor electorale și exercită atribuțiile organului electoral central în cadrul alegerilor regionale în condițiile Codului electoral și actelor normative regionale. În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale, precum și în cazul referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei exercită atribuțiile consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea în condițiile Codului electoral.                                                                                          

În procesul electoral, în corespundere cu art. 28 din Codul electoral, unele entități au responsabilități specifice suplimentare, conform domeniului lor de activitate. Din rândul acestor entități fac parte:

În virtutea art. 28 alin. (2) din Codul electoral, în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor, CEC poate stabili, prin hotărâre, și alte responsabilități suplimentare, conform domeniului de activitate, pentru unele autorități ale administrației publice centrale și pentru autoritățile administrației publice locale, precum și pentru unele instituții sau entități, indiferent de forma juridică de organizare. Hotărârea CEC adoptată în acest sens este executorie pentru toate autoritățile administrației publice centrale și locale, pentru persoanele fizice și juridice, indiferent de domeniul de activitate și forma juridică de organizare.

În ceea ce privește MAI, acesta are atribuții distincte în procesul electoral. Aceste atribuții țin, mai cu seamă, de asigurarea ordinii publice în perioada electorală, inclusiv prin prevenirea și combaterea încălcărilor (contravenții și infracțiuni) în domeniul electoral.

Capitolul I. Ordinea publică în alegeri

În vederea asigurării ordinii publice în alegeri, în condițiile art. 28 alin. (1) pct. 1) din Codul electoral, MAI deține următoarele atribuții suplimentare:

În asigurarea ordinii publice în alegeri, funcționarii MAI au competențe în prevenirea și combaterea anumitor contravenții și infracțiuni în procesul electoral.

Totodată, funcționarii MAI dețin unele atribuții mai specifice, cum ar fi acordarea suportului organelor electorale în asigurarea respectării actelor administrative privind finanțarea competitorilor electorali, precum și delegarea, după caz, a personalului calificat pentru constituirea grupurilor de lucru în acest sens.

Buna parte a atribuțiilor funcționarilor MAI țin de perioadă electorală. Noțiunea de „perioadă electorală”, dar și celelalte noțiuni utilizate în prezentul Manual se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral. Toate noțiunile sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

În perioada electorală, funcționarii MAI sunt responsabili de mai multe activități/acțiuni, acestea fiind distincte în:

Activitățile funcționarilor MAI în perioada pre-alegeri:

Se interzice implicarea funcționarilor MAI la:

În această perioadă, atenție sporită necesită:

Afișajul de publicitate electorală

Trebuie să se facă distincția între publicitate politică și publicitate electorală. În sensul art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea politică constituie publicitatea care are ca obiect unul ori mai mulți subiecți ai publicității politice sau activitatea acestora, unul ori mai multe proiecte (cauze, inițiative, idei etc.) politice și/sau unul ori mai multe simboluri (expresii, desene, imagini, voci etc.) utilizate de către unul sau de mai mulți subiecți ai publicității politice. Sunt subiecți ai publicității politice concurenții electorali, partidele politice, membrii partidelor politice, persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru un partid politic în ultimele 3 luni, organizațiile social-politice, membrii organizațiilor social-politice, persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru o organizație social-politică în ultimele 3 luni, grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcții elective, grupurile de inițiativă pentru inițierea unui referendum, persoanele care, în ultimele 3 luni, și-au afirmat public susținerea pentru unul sau mai multe grupuri de inițiativă menționate, precum și activitatea acestora.

În ceea ce privește publicitate electorală, în calitate de aceasta este considerată, în virtutea pct. 7 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023, orice material scris (imprimat), audio, foto sau video care cade sub incidența noțiunii de publicitate politică definită la art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate și îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

Publicitatea politică în perioada extraelectorală este asimilată celei comerciale și poate fi difuzată în condițiile generale stabilite de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, precum și de regulamentele privind publicitatea exterioară aprobate de autoritățile administrației publice locale.

Difuzarea publicității politice este interzisă de la data începerii campaniei electorale, în condițiile art. 70 alin. (3) din Codul electoral, până la data confirmării rezultatelor alegerilor de către autoritățile abilitate.

În această perioadă, se va acorda atenție sporitu locurilor de amplasare a afișelor publicitare electorale, urmând să se fixeze și să se documenteze cazurile de amplasare a afișelor în alte locuri decât cele stabilite potrivit Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023, inclusiv:

De asemenea, se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate care, prin formă, conținut, dimensiuni și culori în combinații specifice, pot fi confundate cu mijloacele de semnalizare rutieră sau împiedică vizibilitatea acestora, precum și a indicatoarelor de orientare și informare.

Amplasarea afișajului publicitar în afara locurilor stabilite constituie contravenție și se sancționează conform Codului contravențional.

Este permis afișajul publicitar pe domeniul privat, însă numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al posesorilor. Expunerea afișelor cu publicitate pe pereții exteriori ai caselor particulare, blocurilor de locuit, se permite doar în condițiile încheierii în formă scrisă a unui acord sau contract (cu titlu oneros sau gratuit), valoarea căruia urmează a fi indicată în modul corespunzător în rapoartele privind gestiunea financiară de către subiectul publicității. Proprietarii, administratorii sau, după caz, posesorii domeniului privat sunt obligați să refuze amplasarea publicității care nu conține datele de identificare prescrise de legislație. Fiecare material de publicitate sau mesaj de interes public difuzat trebuie să includă următoarele specificații privind transparența: denumirea lizibilă, ușor de deslușit și inteligibilă, a furnizorului care l-a comandat și numele/denumirea subiectului publicității sau mesajului de interes public. În specificații se poate folosi numele/denumirea completă, acronimele sau logotipul distinctiv. Specificațiile fiecărui material difuzat trebuie să includă genericul „Publicitate politică”, „Publicitate preelectorală”, „Publicitate electorală” sau „Mesaj de interes public” și să fie însoțit de mențiunea „Achitat conform facturii/conform contractului nr. ______ din ___ _____________20___”.

Afișajul publicitar pe partea exterioară a unității de transport este permis după o coordonare prealabilă cu subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Național de Securitate Publică a Inspectoratului General al Poliției, care vor soluționa cererile în termen de 48 de ore de la depunere. Avizul dat se va rezuma doar la aspectele ce țin de respectarea Regulamentului circulației rutiere în ceea ce privește asigurarea siguranței la trafic și specificațiile privind transparența. În baza avizului menționat, dar și în baza avizului autorităților administrației publice locale cu competență teritorială, este permis afișajul publicitar pe unitățile de transport rutier contra cost. Afișajul publicitar pe partea exterioară a unității de transport este permis, cu condiția ca persoanelor aflate în interiorul mașinii să nu le fie afectată vizibilitatea spre exterior. Specificațiile privind transparența nu sunt obligatorii în cazul publicității exterioare amplasate pe vehicule, dacă suprafața maximă nu depășește 1 m² pe fiecare latură a vehiculului și este posibilă identificarea subiectului publicității. Vehiculele special echipate în scopuri de publicitate, prin lipirea de afișe, montarea de panouri sau inscripționarea cu texte publicitare ori altele asemenea, vor putea fi autorizate să circule pe teritoriul localității cu condiția obținerii avizului pentru publicitate temporară, pe o durată determinată și pe un traseu stabilit de autoritatea administrației publice locale, conform prevederilor conținute în avizul pentru publicitate temporară. Staționarea vehiculelor publicitare pe drumurile publice sau în locurile vizibile dinspre acestea este interzisă. Vehiculele special echipate în scopuri de publicitate nu vor circula în convoi mai mare de cinci mașini și doar cu o viteză mai mare decât jumătate din viteza admisibilă pe tronsonul de carosabil. Circulația convoaielor este permisă numai cu ocazia manifestărilor speciale, în baza avizului emis de autoritățile administrației publice cu competență teritorială, cu durata de valabilitate de o zi.

Agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării. Astfel, difuzorii de publicitate care difuzează publicitate electorală au obligația să înlăture afișajul publicitar la expirarea termenului în care agitația electorală este permisă.

Întrunirile

Pe parcursul desfășurării întrunirilor, care cad sub incidența Legii nr. 26/2008 privind întrunirile, funcționarii MAI, în teritoriul deservit, vor intensifica procesul de asigurare a ordinii și securității publice întru neadmiterea încălcărilor ordinii de drept și incidentelor între concurenții electorali sau susținătorii acestora, fixarea și documentarea cazurilor de încălcare a legislației privind întrunirile.

Pornind de la dispozițiile art. 67 din Codul contravențional, constituie încălcare a legislației privind întrunirile:

Activitățile funcționarilor MAI în ziua precedentă alegerilor și în ziua alegerilor:

Se interzice implicarea funcționarilor MAI la numărarea buletinelor de vot.

Este de remarcat că, în virtutea art. 80 alin. (7), (9) și (10) din Codul electoral, răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul secției de votare și pe o rază teritorială de 100 de metri de la localul votării o poartă președintele biroului electoral al secției de votare. Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toți. Neexecutarea dispozițiilor președintelui biroului electoral atrage după sine răspundere contravențională.

Nicio altă persoană nu poate rămâne în incinta secției de votare mai mult decât este necesar pentru votare.

În ziua alegerilor, în rază teritorială de 100 de metri de la localul votării, inclusiv în alte încăperi ale sediului unde este amplasată secția de votare, este permisă prezența continuă sau permanentă doar a funcționarilor MAI desemnați să asigure menținerea ordinii publice și securitatea procesului electoral. Funcționarii desemnați se află la serviciu în uniformă de serviciu.

Este interzisă purtarea armelor de foc sau a armelor albe în localul secției de votare. Prin excepție de la această interdicție, în secția de votare pot intra cu arme de foc funcționarii MAI numai dacă își exercită dreptul de vot la această secție sau au fost chemați de președintele biroului electoral în scop de a asigura restabilirea ordinii de drept.

Funcționarii desemnați asigură supravegherea teritoriului administrativ deservit, inclusiv, întru neadmiterea desfășurării agitației electorale interzise.

Activitățile funcționarilor MAI în perioada post-alegeri:

La toate ședințele organelor electorale, la numărarea și totalizarea voturilor, la operațiunile în legătură cu listele electorale, buletinele de vot și alte documente electorale, precum și la întocmirea proceselor-verbale privind rezultatele votării, au dreptul să asiste:

În perioada electorală, la depistarea încălcării legislației electorale, dacă aceasta constituie contravenție, funcționarul MAI, în cazul în care nu deține statutul de agent constatator, informează grupul operativ de documentare din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Poliției subordonate Inspectoratului General al Poliției, pentru fixarea și documentarea acestora în conformitate cu prevederile Codului contravențional, cu informarea, după caz, a președintelui biroului electoral al secției de votare.

Capitolul II: Contravențiile în domeniul electoral

În conformitate cu art. 104 din Codul electoral, se consideră încălcări ale Codului electoral și sunt pasibile de răspundere contravențională faptele prevăzute în Codul contravențional.

Contravențiile se constată și se examinează în conformitate cu prevederile Codului contravențional.

Președinții organelor electorale și alte persoane ce dețin informații concludente despre comiterea unor contravenții sunt obligați să informeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore din momentul constatării, organele constatatoare cu privire la faptele care le-au devenit cunoscute și care conțin elemente constitutive ale unei contravenții privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Contravențiile în domeniul electoral sunt încorporate, în special, în Capitolele VI și XIX, Titlul II, Cartea întâi, Codul contravențional.

În categoria contravențiilor în domeniul electoral sunt incluse multiple fapte, soluționarea cauzelor contravenționale fiind de competența mai multor autorități (textul și analiza juridică a contravențiilor se conțin în Anexa nr. 3 la prezentul Manual):

Articol	Contravenția	Autoritatea competentă
Art. 47	Împiedicarea exercitării dreptului electoral	Poliție
Art. 471	Coruperea electorală pasivă	CNA
Art. 481	Încălcarea legislației privind gestionarea mijloacelor financiare ale partidelor politice, ale fondurilor electorale și ale grupurilor de inițiativă	CEC  – alin. (1)-(6) Poliție – alin. (7)
Art. 482	Neexecutarea somației Comisiei Electorale Centrale	CEC
Art. 483	Finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum	CEC
Art. 49	Împiedicarea activității organului electoral și periclitarea procesului de votare	Poliție
Art. 50	Afișajul electoral neautorizat sau deteriorarea afișajului electoral	Poliție
Art. 51	Înscrierea în mai multe liste de candidați	CEC
Art. 52	Agitația electorală interzisă	Poliție
Art. 521	Transportarea organizată a alegătorilor	Poliție
Art. 53	Încălcarea legislației electorale de către membrii organului electoral	CEC
Art. 364 alin. (10)	Încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate	Poliție

În ceea ce privește Poliția, în conformitate cu art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional, sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței funcționarii publici cu statut special din cadrul MAI, care exercită atribuțiile poliției și sunt împuterniciți cu asemenea atribuții conform fișei postului. Nomenclatorul funcțiilor și al competențelor de examinare a cauzelor contravenționale și de aplicare a sancțiunilor se aprobă prin ordinul ministrului afacerilor interne. 

Cu referire la CEC, în corespundere cu art. 423⁷ alin. (2) și (3) din Codul contravențional, sunt în drept să constate contravenții și să încheie procese-verbale președintele, vicepreședintele și secretarul CEC, funcționarii subdiviziunii specializate din cadrul CEC, președintele și secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, precum și președinții consiliilor electorale de circumscripție. Sunt în drept să examineze cauzele contravenționale și să aplice sancțiuni președintele, vicepreședintele și secretarul CEC.

Potrivit prevederilor art. 399 din Codul contravențional, cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii întâi din Codul contravențional în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii. Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sunt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contravențiilor.

Constatarea faptei contravenționale și examinarea cauzei contravenționale urmează a fi efectuate în strictă conformitate cu exigențele impuse de Capitolul VI, Titlul II, Cartea a doua, Codul contravențional. În acest sens, este important de avut în vedere că, în conformitate cu art. 440 alin. (5) din Codul contravențional, dacă la depistarea sau la examinarea cazului contravențional se stabilește competența unei alte autorități abilitate să constate contravenția sau să examineze cauza contravențională, procesul-verbal cu privire la contravenție și materialele acumulate se remit în aceeași zi conform competenței. În virtutea art. 440 alin. (6) din Codul contravențional, la solicitarea unor alți agenți constatatori, angajatul cu statut special al MAI este obligat să le acorde ajutor la constatarea contravenției.

Fapta ilicită se individualizează și făptuitorul se identifică prin procesul-verbal cu privire la contravenție. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator pe baza constatărilor personale și a probelor acumulate, în prezența făptuitorului sau în absența lui.

În cel mult 24 de ore de la data încheierii, procesul-verbal cu privire la contravenție se înscrie într-un registru de evidență în ordinea încheierii și depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator.

Conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție trebuie să corespundă exigențelor art. 443 din Codul contravențional. Este de reținut că, în virtutea art. 445 din Codul contravențional, neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contravenție a mențiunilor privind numele, prenumele și funcția agentului constatator, numele, prenumele, data (ziua, luna, anul) întocmirii procesului-verbal, seria și numărul actului de identitate și numărul de identificare personal (IDNP) sau datele de identificare din buletinul de identitate provizoriu ale făptuitorului care renunță la numărul de identificare personal și la evidența automatizată în Registrul de stat al populației, iar în cazul persoanei juridice – lipsa denumirii și a sediului acesteia, a circumstanțelor comiterii și încadrării juridice a faptei contravenționale săvârșite și a datei comiterii acesteia, a semnăturii agentului constatator sau a martorului asistent, în cazul refuzului contravenientului de a semna dacă procesul-verbal a fost întocmit în prezența unui martor, atrage nulitatea absolută a procesului-verbal. Celelalte încălcări ale art. 443 sau ale altor norme din Codul contravențional pot să ducă la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție doar în cazul în care acestea afectează în mod esențial fondul cauzei.

Calificarea faptelor se face în coroborare cu legislația, inclusiv cea electorală (în Anexa nr. 2 la prezentul Manual se conține Lista actelor normative aferente procesului electoral, iar în Anexa nr. 5 sunt prezentate studii de caz în domeniu). Cu titlu de exemplu, faptele care cad sub incidența art. 50 (Afișajul electoral neautorizat sau deteriorarea afișajului electoral) și art. 364 alin. (10) (Încălcarea legislației cu privire la publicitate) din Codul contravențional, se califică în coroborare cu prevederile relevante din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, Codul electoral, dar și din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023.

În condițiile art. 447¹ din Codul contravențional, după examinarea cauzei contravenționale, agentul constatator, autoritatea competentă (persoana abilitată să examineze cauza), după caz, emite decizia asupra cauzei sub formă de hotărâre. Decizia trebuie să conțină elementele prescrise de Codul contravențional cu specificarea soluției asupra cauzei, care poate fi:

Sancțiunea contravențională urmează a fi aplicată în corespundere cu art. 41-46 din Codul contravențional.

În procesul de soluționare a cauzei contravenționale, este important să se respecte principiul individualizării răspunderii contravenționale și sancțiunii contravenționale, statuat în art. 9 din Codul contravențional.

La aplicarea legii contravenționale se va ține cont de:

Nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenționale pentru una și aceeași faptă.

Capitolul III: Infracțiunile în domeniul electoral

În conformitate cu art. 103 din Codul electoral, se consideră încălcări ale Codului electoral și sunt pasibile de răspundere penală faptele prevăzute în Codul penal.

Președinții organelor electorale și alte persoane cu funcții de răspundere sunt obligați să informeze imediat, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul constatării, organele procuraturii sau organele afacerilor interne despre acțiunile ce conțin elemente constitutive ale unei infracțiuni privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care le-au devenit cunoscute.

Infracțiunile în domeniul electoral sunt încorporate în Capitolul V, Partea specială, Codul penal. 

În categoria infracțiunilor în domeniul electoral sunt incluse multiple fapte, urmărirea penală pe aceste cauze fiind de competența mai multor organe de urmărire penală (textul și analiza juridică a normelor se conțin în Anexa nr. 4 la prezentul Manual):

Articol	Infracțiunea	Organul competent
Art. 181	Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activității organelor electorale	MAI
Art. 1811	Coruperea electorală	CNA
Art. 1812	Încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale	CNA – alin. (1)-(4) PA – alin. (5)
Art. 1813	Finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum	PA
Art. 182	Falsificarea rezultatelor votării	MAI

În corespundere cu art. 262 din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de Codul penal prin:

În cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către ofițerul de urmărire penală sau de către procuror, acesta întocmește un proces-verbal în care expune circumstanțele depistate și dispune înregistrarea sesizării.

În virtutea art. 265 alin. (1) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală este obligat să primească plângerile sau denunțurile referitoare la infracțiunile săvârșite, pregătite sau în curs de pregătire chiar și în cazul în care cauza nu este de competența lui. Plângerea sau denunțul se înregistrează în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni. Persoana care a depus plângerea sau denunțul urmează să primească o confirmare a recepționării sesizării.

Este de remarcat că, în temeiul art. 271 din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut este obligat să-și verifice competența. Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent a efectua urmărirea penală, imediat, dar nu mai târziu de 3 zile, trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent. Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent să examineze sesizarea privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, acesta trimite imediat, dar nu mai târziu de 3 zile, sesizarea împreună cu materialele acumulate procurorului pentru a fi transmisă organului competent.

Calificarea faptelor se face în coroborare cu legislația, inclusiv cea electorală (în Anexa nr. 2 la prezentul Manual se conține Lista actelor normative aferente procesului electoral, iar în Anexa nr. 5 sunt prezentate studii de caz în domeniu).

Anexă nr. 1

Glosarul termenilor electorali

Afiș electoral	fotografii și alte materiale utilizate de concurenții electorali, candidați, persoanele de încredere și/sau de participanții la referendum în scop de agitație electorală sau de grupurile de inițiativă și candidații desemnați – în scop de agitație preelectorală
Agitație electorală	apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire și difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum
Agitație preelectorală	apeluri, declarații, acțiuni de desemnare a candidaților în alegeri, pregătirea de colectare a semnăturilor pentru susținerea acestora/pentru inițierea unui referendum și colectarea semnăturilor, inclusiv toate aceste acțiuni întreprinse de însuși candidatul desemnat
Alegător	cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot
Alegeri	în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile pentru Parlament (alegeri parlamentare), pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova (alegeri prezidențiale), pentru autoritățile administrației publice locale (alegeri locale), precum și referendumurile
Alegeri generale	orice tip de alegeri care au loc, de regulă, într-o singură zi, de duminică, conform actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul țării
Alegeri anticipate	alegeri organizate în cazul dizolvării Parlamentului sau al încetării înainte de termen a mandatului Președintelui Republicii Moldova
Alegeri nevalabile	alegeri declarate astfel prin hotărâre a CEC în cazul în care organul electoral constată că rata participării la alegeri este sub limita stabilită de Codul electoral
Alegeri noi	alte alegeri decât alegerile anticipate și cele parțiale
Alegeri nule	alegeri declarate astfel de Curtea Constituțională – în cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidențiale și al referendumurilor republicane, sau de CEC – în cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale, dacă în procesul alegerilor și/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale Codului electoral care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor
Alegeri parțiale	alegeri organizate în cazul în care, în urma alegerilor locale generale, nu au fost aleși primarii sau numărul stabilit de consilieri într-o singură sau în mai multe circumscripții electorale
Alegeri regionale	alegeri organizate în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei, pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și referendumurile pe probleme care, conform Legii nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), țin de competența Găgăuziei
Bloc electoral	uniune benevolă a două sau a mai multor partide politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri și care este înregistrată de CEC
Campanie electorală	perioadă de activitate care se desfășoară, în condițiile Codului electoral, cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral sau pentru exprimarea uneia sau a altei opțiuni la referendum
Candidat	persoană care este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul corespunzător
Candidat desemnat	persoană care își înaintează candidatura sau este propus de partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă
Candidat independent	persoană care își înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător
Certificarea formării/specializării în domeniul electoral	Procedura de atestare a cunoștințelor și competențelor în domeniul electoral, realizată de CICDE în conformitate cu regulamentul aprobat de CEC, confirmată prin certificatul de calificare corespunzător
Circumscripție electorală	unitate electorală administrativă în care se organizează și se desfășoară alegerile
Circumscripție națională	circumscripție electorală de nivel național în care se organizează și se desfășoară alegerile parlamentare, cele prezidențiale și referendumurile republicane
Cod de conduită	convenție încheiată între concurenții electorali/participanții la referendum și reprezentanții instituțiilor mass-media privind modul de desfășurare și de reflectare a campaniei electorale, care exclude lezarea demnității și a imaginii concurenților electorali/participanților la referendum
Colector	membru al grupului de inițiativă care colectează semnături în susținerea candidatului desemnat la o funcție electivă, inclusiv în susținerea propriei candidaturi, sau în vederea inițierii unui referendum
Competitor electoral	partid politic, bloc electoral, concurent electoral, candidat desemnat, grup de inițiativă, precum și participant la referendum, care oferă și/sau beneficiază de susținerea financiară (materială) a campaniei electorale și/sau a activității sale, precum și cel care desfășoară doar activități de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare
Concurent electoral	-          partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de deputat în Parlament și sunt înregistrate de CEC – în cazul alegerilor parlamentare -          candidatul pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și partidul politic sau blocul electoral care l-a desemnat, înregistrate de CEC – în cazul alegerilor prezidențiale -          partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de primar sau de consilier în consiliul local și sunt înregistrate de consiliile electorale de circumscripție respective – în cazul alegerilor locale -          partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei sau de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și sunt înregistrate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – în cazul alegerilor regionale
CEC	autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale
Contestatar	subiect care depune contestații în condițiile Codului electoral
Contestație	cerere în formă scrisă, inclusiv cerere prealabilă, depusă de contestatar în condițiile Codului electoral
Declarație de ședere	acțiune prin care cetățeanul cu drept de vot declară locul aflării sale în ziua alegerilor pentru a fi inclus în lista electorală de bază la alegerile parlamentare, prezidențiale și la referendumurile republicane
Degrevare	reducere parțială sau totală a sarcinilor și atribuțiilor la locul de muncă permanent concomitent cu atragerea persoanei în calitate de funcționar electoral în cadrul activității organelor electorale, cu menținerea salariului la locul de muncă permanent, în condițiile legislației muncii și ale Codului electoral
Desemnarea candidaților	procedură de adoptare de către partidele politice, blocurile electorale a deciziilor asupra candidaturilor pentru funcțiile elective, desfășurată în cadrul ședințelor organelor competente ale partidelor politice, ale blocurilor electorale, în conformitate cu statutele lor sau cu acordurile de constituire, precum și în condițiile stabilite de Codul electoral
Domiciliu	loc unde persoana fizică își are reședința obișnuită, confirmat în actul de identitate
Drept electoral	drept constituțional al cetățeanului de a alege, de a fi ales și de a-și exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu și/sau privind probleme locale de interes deosebit
Echipament electoral	cabine, urne de vot, calculatoare și alte bunuri cu care se dotează localul secției de votare
Educație electorală	activitate cu caracter educativ, apolitică, realizată de organizații și grupuri ale societății civile, de instituții de educație, mass-media și alte părți interesate, menită să sporească gradul de cunoștințe al cetățenilor privind procesele politice și electorale pentru exercitarea votului conștient și liber exprimat. Educația electorală poate fi desfășurată liber de subiecții interesați, prin intermediul seminarelor, al cursurilor de instruire, al meselor rotunde, al campaniilor informaționale, al dezbaterilor publice electorale și al altor acțiuni educaționale nereglementate de CEC sau de alte autorități
Finanțare a campaniilor electorale	finanțare directă și/sau indirectă, precum și susținere materială prin alte forme a concurenților electorali/participanților la referendum, inclusiv acțiuni de voluntariat și servicii prestate gratuit concurenților electorali/participanților la referendum de către persoane fizice și/sau juridice, după caz, de către stat
Finanțare a grupurilor de inițiativă	finanțare directă și/sau indirectă, precum și susținere materială prin alte forme a grupurilor de inițiativă, inclusiv acțiuni de voluntariat și servicii prestate gratuit grupurilor de inițiativă de către persoane fizice și/sau juridice
Finanțare a partidelor politice	finanțare directă și/sau indirectă, adică oferire, alocare sau transmitere în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip, inclusiv acțiuni de voluntariat și serviciile prestate gratuit partidelor politice de către persoane fizice și/sau juridice, precum și acordare a mijloacelor financiare sub formă de alocații de la bugetul de stat
Funcție publică electivă	funcție de demnitate publică sau calitatea de ales local ce se ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor, în condițiile Codului electoral. Regimul general al funcției de demnitate publică sau de ales local, statutul juridic al persoanelor care ocupă aceste funcții, precum și alte raporturi ce decurg din exercitarea funcțiilor respective sunt reglementate de legile speciale
Funcționar electoral	persoană fizică care activează sau a activat, în condițiile Codului electoral, în calitate de membru al organului electoral, de angajat în cadrul aparatului organului electoral și/sau de angajat în cadrul instituțiilor publice și al altor structuri organizaționale constituite de CEC
Grup de inițiativă	grup constituit din cetățeni cu drept de vot, înregistrat în condițiile Codului electoral, pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului
Listă de candidați	listă a candidaților desemnați de partidele politice sau de blocurile electorale pentru a participa la alegeri
Listă de subscripție	listă cu semnături ale alegătorilor care susțin candidatul desemnat la o funcție publică electivă sau inițierea unui referendum, în condițiile Codului electoral
Listă electorală de bază	listă ce cuprinde toți cetățenii cu drept de vot care își au domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a unei secții de votare
Listă electorală suplimentară	listă electorală în care se înscriu alegătorii care au dreptul să voteze la secția de votare respectivă, dar nu au fost înscriși  în lista electorală de bază a acesteia
Localitate	unitate administrativ-teritorială organizată conform legii (raion, municipiu, oraș, sat (comună), unitate administrativ-teritorială cu statut special)
Local al secției de votare	spațiu în care alegătorii își exercită dreptul de vot și în care, de regulă, își are sediul biroul electoral al secției de votare
Minim de locuri speciale de afișaj electoral	locuri special amenajate pentru afișaj electoral, amplasate într-o localitate. Panourile de afișaj electoral se amplasează uniform pe întreg teritoriul localității. Spațiul de afișaj electoral oferit trebuie să fie egal pentru toți concurenții electorali/participanții la referendum sau grupurile de inițiativă
Observator	persoană acreditată în modul stabilit de Codul electoral, care poate reprezenta organizații sau instituții interne, străine sau internaționale și care îndeplinește misiunea de a observa modul de organizare și desfășurare a alegerilor
Operator al Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”	persoană autorizată în modul stabilit pentru a prelucra datele personale ale alegătorului care s-a prezentat fizic la secția de votare în ziua alegerilor și pentru a înregistra faptul participării la votare a acestuia în vederea neadmiterii votării multiple
Organ electoral	organ care organizează desfășurarea alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru autoritățile administrației publice locale, a alegerilor regionale, precum și desfășurarea referendumurilor
Participant la referendum	partid politic, bloc electoral, Președintele Republicii Moldova sau primarul în privința căruia a fost inițiat referendumul pentru demiterea/revocarea acestuia, care se înregistrează la organul electoral respectiv în vederea participării la campania electorală pentru referendum
Perioadă electorală	perioadă cuprinsă între ziua adoptării actului cu privire la stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile
Persoană autorizată să asiste la operațiunile electorale	funcționar electoral, operator al Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, reprezentant al concurentului electoral/participantului la referendum în organele electorale, observator acreditat de organele electorale și, după caz, interpretul acestuia, precum și jurnalist legitimat de instituțiile mass-media și confirmat ulterior de CEC
Raport privind finanțarea grupului de inițiativă	raport al grupului de inițiativă privind fluxul mijloacelor bănești, serviciile și acțiunile prestate cu titlu gratuit de persoane fizice și juridice, acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor, precum și alte informații relevante
Raport privind finanțarea campaniilor electorale	raport al concurentului electoral/participantului la referendum privind fluxul mijloacelor bănești, inclusiv veniturile acumulate, sursele de proveniență a acestora, cheltuielile efectuate în campania electorală, serviciile și acțiunile prestate cu titlu gratuit de persoane fizice și juridice, acțiunile de voluntariat, precum și alte informații relevante
Raport privind gestiunea financiară	raport al partidului politic privind veniturile obținute în condițiile regulamentului privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat de CEC, și ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, privind sursa de proveniență a acestora, cheltuielile efectuate în perioada de gestiune, precum și alte informații relevante
Referendum	scrutin prin care poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu, având drept scop soluționarea acestora, sau consultare a cetățenilor în probleme locale de interes deosebit, precum și asupra demiterii Președintelui Republicii Moldova ori a revocării primarului unei localități
Registrul de stat al alegătorilor	sistem informațional unic integrat de evidență a alegătorilor, parte integrantă a Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, destinat colectării, stocării, actualizării și analizei informației referitoare la cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta pentru a alege
Registrul funcționarilor electorali	bază de date pentru evidenţa la nivel naţional a funcţionarilor electorali, parte integrantă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, în care se indică numele şi prenumele acestora, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, telefonul de contact, domiciliul/reşedinţa temporară, numărul și perioada de valabilitate a certificatului de calificare care confirmă formarea/specializarea în domeniul electoral, subiectul care    l-a desemnat/numit, iar în cazul participării la alegeri, se indică data şi tipul acestor alegeri, precum şi calitatea deţinută în organele electorale sau aparatele de lucru ale acestora. Modul de completare şi evidenţă a datelor în registru se stabileşte prin regulament aprobat de CEC
Resurse administrative	resurse umane, financiare și materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu funcții de demnitate publică, persoanele cu funcții de răspundere și funcționarii publici și care derivă din controlul acestor persoane asupra personalului, a resurselor financiare și a alocațiilor din bugetul public național, din accesul la facilitățile publice sau din administrarea de către aceste persoane a bunurilor mobile și imobile ce fac parte din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
Reședință temporară	loc unde persoana fizică își are locuința temporară sau secundară, confirmat în actul de identitate
Revocare	încetare înainte de termen a mandatului de demnitar prin referendum, în condițiile Codului electoral, sau retragere de către instanța de judecată a mandatului persoanei care ocupă o funcție publică electivă, precum și încetare a calității de membru al organului electoral
Secție de votare	unitate electorală în care se împarte o circumscripție electorală în raport cu numărul alegătorilor și care se constituie de către organele electorale în condițiile Codului electoral
Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri”	sistem informațional gestionat de CEC și destinat automatizării procesului electoral
Trezorier	persoană responsabilă de finanțele partidului politic, ale concurentului electoral, ale participantului la referendum sau ale grupului de inițiativă
Votare repetată	alegeri organizate de CEC în cazul în care alegerile au fost declarate nevalabile sau nule în termenele și condițiile prevăzute de Codul electoral

Anexă nr. 2

Lista actelor normative aferente procesului electoral

-          Constituția Republicii Moldova

-          Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985/2002

-          Codul de procedură penală al Republicii Moldova, nr. 122/2003

-          Codul contravențional al Republicii Moldova, nr. 218/2008

-          Codul serviciilor media audiovizuale ale Republicii Moldova, nr. 174/2018

-          Codul electoral, nr. 325/2022

-          Legea privind partidele politice, nr. 294/2007

-          Legea cu privire la Concepția Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, nr. 101/2008

-          Legea cu privire la publicitate, nr. 62/2022

-          Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență, nr. 109/2024

-          Regulamentul privind modul de publicare și actualizare a materialelor informative pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1347/2012

-          Regulamentul privind avertizorii de integritate în cadrul Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2548/2014

-          Regulamentul cu privire la evidența cazurilor de influență necorespunzătoare în cadrul Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3109/2014

-          Regulamentul privind utilizarea simbolurilor corporative ale Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 4080/2015

-          Regulamentului privind funcționarea Sistemului de înregistrare video în secțiile de votare, aprobat prin hotărârea CEC nr. 2265/2019

-          Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1098/2023

-          Regulamentul de activitate al Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1099/2023

-          Regulamentul de activitate al consiliului electoral de circumscripție în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1100/2023

-          Regulamentul de activitate al biroului electoral al secției de votare, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1101/2023

-          Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1102/2023

-          Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile locale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1103/2023

-          Regulamentul cu privire la procedura de confirmare a legalității alegerilor, validarea și atribuirea mandatelor de primar și de consilier, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1104/2023

-          Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1128/2023

-          Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1129/2023

-          Regulamentul cu privire la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1130/2023

-          Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1137/2023

-          Regulamentul privind organizarea și desfășurarea sondajelor de opinie și a exit-pollurilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1138/2023

-          Regulamentul cu privire la procedurile de tragere la sorți, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1139/2023

-          Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1140/2023

-          Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale, aprobat prin  Hotărârea CEC nr. 1153/2023

-          Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023

-          Regulamentul privind certificarea formării/specializării în domeniul electoral, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1156/2023

-          Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1166/2023

-          Regulamentul cu privire la Registrul funcționarilor electorali, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1184/2023

-          Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1185/2023

-          Regulamentul cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1187/2023

-          Regulamentul privind statutul observatorilor și procedura de acreditare a acestora, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1195/2023

-          Regulamentul privind particularitățile de  înregistrare a participanților la referendum, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1201/2023

-          Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1204/2023

-          Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1205/2023

-          Regulamentul privind organizarea și funcționarea arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1306/2023

-          Regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2513/2024

-          Regulamentul privind constituirea secțiilor de votare peste hotare, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2542/2024

-          Regulamentul privind constituirea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2544/2024

-          Regulamentul privind particularitățile votării pe parcursul a două zile, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2574/2024

-          Regulamentul privind procedurile electorale în cazul suspendării votării, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2657/2024

-          Regulamentul privind particularitățile organizării și implementării votului prin corespondență, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2680/2024

-          Instrucțiunea cu privire la particularitățile constituirii și înregistrări blocurilor electorale, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1131/2023

-          Instrucțiunea privind modul de utilizare a ștampilelor electorale la alegeri și referendumuri, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1148/2023

-          Instrucțiunea cu privire la procedura de vot cu urna mobilă, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1154/2023

-          Instrucțiunea cu privire la asigurarea infrastructurii secției de votare, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1186/2023

-          Instrucțiunea privind procedura de renumărare a buletinelor de vot, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1188/2023

-          Instrucțiunea cu privire la aprobarea modelului, tipărirea, transmiterea și păstrarea buletinelor de vot, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1212/2023

-          Instrucțiunea privind particularitățile evidenței contabile în organele electorale, a cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, aprobarea formularelor documentelor primare și managementul angajamentelor, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1221/2023

-          Instrucțiunea privind modul de sistematizare, împachetare, sigilare și transmitere a documentelor (materialelor) și a echipamentului electoral după închiderea secțiilor de votare, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 1305/2023

-          Instrucțiunea privind identificarea alegătorilor de la distanță prin mijloacele digitale, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 2688/2024

-          Instrucțiunea privind procedura de numărare, totalizare, centralizare și afișare a rezultatelor votării prin corespondență, aprobată prin Hotărârea CEC nr. 2689/2024

Anexă nr. 3

Analiza juridică a contravențiilor în domeniul electoral

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special al contravenției constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean, în conformitate cu art. 38 din Constituție, a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, dar și relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului în virtutea art. 75 din Constituție.

Latura obiectivă a contravenției constă în împiedicarea exercitării dreptului la vot. Fapta ar putea să se exprime prin oricare acțiuni, însă altele decât cele prevăzute de art. 181 din Codul penal.

În temeiul art. 181 din Codul penal, constituie infracțiune împiedicarea exercitării dreptului la vot, dacă fapta:

În sensul art. 1 din Codul electoral, prin drept electoral se înțelege dreptul constituțional al cetățeanului de a alege și de a fi ales, dar și de a-și exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu și/sau privind probleme locale de interes deosebit.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi atât unul general, cât și unul special.

În ceea ce privește subiectul general – în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Codul contravențional, este pasibilă de răspundere contravențională persoana fizică responsabilă care, în momentul săvârșirii contravenției, are împlinită vârsta de 18 ani.

Subiectul contravenției poate fi și unul special – persoană cu funcţie de răspundere, prin care, în sensul art. 16 alin. (6) din Codul contravențional, se înțelege persoană căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice.

Persoana cu funcție de răspundere este pasibilă de răspundere contravenţională pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de Codul contravențional în cazul:

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special al contravenției constituie respectarea principiilor participării la alegeri, statuate în art. 2 din Codul electoral. Potrivit articolului citat, cetățenii Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct și liber exprimat. Participarea la alegeri este liberă și benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale voințe.

Latura obiectivă a contravenției constă în pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor, inclusiv al alegerilor regionale, dacă fapta nu constituie infracțiune.

În sensul art. 1 din Codul electoral, prin alegeri se înțelege, în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru autoritățile administrației publice locale, precum și referendumurile. În sensul articolului citat, constituie alegeri regionale alegerile organizate în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei, pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și referendumurile pe probleme care, conform Legii nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), țin de competența Găgăuziei. În corespundere cu articolul citat, referendumul este scrutinul prin care poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu, având drept scop soluționarea acestora, sau consultarea cetățenilor în probleme locale de interes deosebit, precum și asupra demiterii Președintelui Republicii Moldova ori a revocării primarului unei localități.

În accepțiune generală, prin „a pretinde” se înțelege „a cere”, „a reclama”, „a revendica”. Prin „a accepta” se înțelege acțiunea de „a fi de acord”, de „a consimți”. Pin „a primi” se înțelege „a lua în posesiune ceea ce se dă”.

Noțiunea de „bunuri” trebuie tratată în accepțiunea generală, aceasta, de altfel, fiind preluată și de actele internaționale speciale în domeniu. Astfel, în sensul art. 2 lit. d) din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, prin „bunuri” se înțelege bunurile, corporale sau incorporale, mobile ori imobile, tangibile sau intangibile, ori actele juridice sau documentele atestând proprietatea acestor bunuri sau drepturile referitoare la acestea.

Este de notat că sub incidența prevederilor din articol nu cad bunurile indicate la art. 181¹ alin. (3) din Codul penal, și anume materialele și obiectele de agitație electorală, achitate din fondul electoral, ce poartă numele și prenumele candidatului, respectiv denumirea partidului politic, semne sau simboluri ale concurenților electorali, precum: afișe, pliante, cărți poștale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, cutii de chibrituri, insigne, ecusoane, CD-uri, DVD-uri, suporturi de stocare USB, fanioane, steaguri, cărți, pungi, tricouri, chipiuri, eșarfe, fulare, a căror valoare pentru o unitate nu depășește două unități convenționale.

Prin „bunuri” se are în vedere și banii, dar și valori mobiliare. În sensul Legii nr. 1232/1992 cu privire la bani, prin „bani” se înțelege semnele bănești care se află în circulație la momentul comiterii infracțiunii - bancnotele sau monedele, inclusiv cele jubiliare ori comemorative, emise de organul autorizat al unui stat sau al unei uniuni monetare de state străine. Semnele bănești, care nu se află în circulație la momentul comiterii infracțiunii, însă au valoare numismatică sau istorică, nu reprezintă bani în sensul legii, urmând a fi calificate ca bunuri.

Serviciile reprezintă activitățile, altele decât cele din care rezultă produse, desfășurate în scopul satisfacerii unor necesități (de exemplu, serviciile de publicitate, de asigurări, de comunicații, de transport, de depozitare, de educație, de recreare etc.).

Prin „privilegii” se înțelege, după caz: scutirea de obligații (către stat); oferirea de drepturi sau distincții sociale care se acordă în situații speciale.

Prin „avantaje” trebuie de înțeles favorurile, scutirile de obligații sau alte foloase care ameliorează nemeritat situația în raport cu aceea pe care persoana o avusese înaintea comiterii contravenției. Avantajele pot avea caracter patrimonial, dar și nepatrimonial. Avantajele pot consta în: premii; vacanțe; împrumuturi de bani fără dobândă; perspective mai bune în carieră etc.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției este alegătorul. În sensul art. 1 din Codul electoral, alegător este cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot. În conformitate cu art. 14 din Codul electoral, dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judecătorească.

Este de remarcat că persoana care a săvârșit fapta prevăzută la acest articol este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de corupere electorală. Liberarea de răspundere servește drept temei, în virtutea art. 441 alin. (1) lit. h) din Codul contravențional, de încetare a procesului contravențional. Încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special constituie:

Latura obiectivă se materializează în:

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual. Ne referim, în special, la noțiunile:

Calificarea faptelor se efectuează prin coroborare cu legislația specială, inclusiv Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, Codul electoral și actele CEC.

La calificarea faptelor, urmează să se ia în considerare prevederile din art. 181² din Codul penal, care incriminează ca infracțiuni:

Interdicția utilizării resurselor administrative în agitația electorală se conține în art. 54 alin. (6) lit. e) din Codul electoral. Potrivit normelor citate, se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de inițiativă să utilizeze resurse administrative, cu excepția cazului prevăzut la art. 70 alin. (6). Astfel, se interzice candidaților să utilizeze resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor și a bunurilor publice în perioada electorală. Autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condițiile de egalitate pentru toți concurenții electorali.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi atât persoana fizică, cât și persoana juridică.

Persoana juridică poate fi atrasă la răspundere contravențională în condițiile art. 17 din Codul contravențional.

Subiect poate fi și persoana cu funcție de răspundere.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special constituie respectarea obligației de executare a somațiilor CEC.

Latura obiectivă se materializează în neexecutarea somației CEC privind vărsarea la bugetul de stat a sumelor primite de partidele politice, grupurile de inițiativă sau de concurenţii electorali cu încălcarea legii sau peste plafoanele stabilite.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției este persoana cu funcție de răspundere.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie respectarea modului de finanțare a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali, precum și a participanților la referendum, de către:

Latura obiectivă se materializează prin:

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual. Ne referim, în special, la noțiunile:

Calificarea faptelor se efectuează prin coroborare cu legislația specială, inclusiv Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, Codul electoral și actele CEC.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi:

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie asigurarea activității organului electoral și a procesului de votare, și anume:

Latura obiectivă se materializează prin:

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual. Ne referim, în special, la noțiunile:

În corespundere cu art. 80 alin. (7) din Codul electoral, răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul secției de votare și pe o rază de 100 de metri de la localul votării o poartă președintele biroului electoral al secției de votare. Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toți. Neexecutarea dispozițiilor președintelui biroului electoral atrage după sine răspunderea contravențională.

Interdicția fotografierii ori expunerii publice și demonstrării buletinului de vot completat, precum și interdicția scoaterii buletinului înmânat pentru votare din localul secției de votare se conține în art. 79 alin. (3) din Codul electoral.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiectul contravenției este unul general.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie respectarea regulilor privind afișajul electoral, și anume:

Latura obiectivă se materializează prin:

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual. Ne referim, în special, la noțiunile:

Calificarea faptelor se va efectua prin coroborare cu normele relevante din:

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi atât persoana fizică, cât și juridică. Subiectul contravenției poate fi și unul special – persoană cu funcție de răspundere.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie respectarea interdicției de înscriere în mai multe liste de candidați.

În sensul art. 1 din Codul electoral, prin listă de candidați se înțelege lista candidaților desemnați de partidele politice sau de blocurile electorale pentru a participa la alegeri.

Interdicția de înscriere în mai multe liste de candidați se conține în art. 68 alin. (6) din Codul electoral. În corespundere cu normele citate, o persoană poate candida la mai multe funcții elective, însă de diferite categorii/niveluri și doar din partea unui singur partid sau bloc electoral, ori în calitate de candidat independent.

Latura obiectivă se materializează prin acceptarea deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidați.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției este persoana care a acceptat deliberat înscrierea în mai multe liste de candidați.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie:

Latura obiectivă se materializează prin:

În sensul art. 1 din Codul electoral, prin agitație electorală se înțelege apeluri, declarații, precum și acțiuni de pregătire și difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una din opțiunile la referendum.

Prevederile privind agitația electorală sunt dezvoltate, în special, în art. 70 din Codul electoral. Potrivit alin. (12) din articolul citat, agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării.

În ipoteza alin. (3), prin perioadă electorală, în sensul art. 1 din Codul electoral, se înțelege perioadă cuprinsă între ziua adoptării actului cu privire la stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele electorale, dar nu mai mare de 120 de zile.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi atât persoana fizică, cât și persoana juridică. Subiect poate fi și persoana cu funcție de răspundere. În ipoteza alin. (3), subiect este competitorul electoral. Competitor electoral, în sensul art. 1 din Codul electoral, este partidul politic, blocul electoral, concurentul electoral, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, precum și participanții la referendum, care oferă și/sau beneficiază de susținerea financiară (materială) a campaniei electorale și/sau a activității sale, precum și cel care desfășoară activități de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie:

Interdicția transportării organizate a alegătorilor spre secția de votare în ziua alegerilor în scopul determinării acestora să își exercite drepturile electorale, precum și interdicția organizării în perioada electorală a transportării alegătorilor spre secția de votare se conține în art. 70 alin. (6) din Codul electoral.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Latura obiectivă se materializează prin:

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi atât persoana fizică, cât și persoana juridică. În ipoteza alin. (1) se atrage la răspundere contravențională transportatorul, iar în ipoteza alin. (2) – organizatorul transportării.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie:

Latura obiectivă se materializează prin:

Obligația aducerii la cunoștința publică a listelor de candidați se conține în art. 68 alineatele (9) și (10) din Codul electoral. Potrivit normelor citate, organul electoral care a înregistrat candidații dă publicității în mass-media finanțată de la buget hotărârile sale privind înregistrarea candidaților independenți sau a listelor de candidați. După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaților, organul electoral respectiv publică integral lista de candidați pe care i-a înregistrat, indicând în ea numele, prenumele, anul nașterii, apartenența politică, profesia (ocupația) candidaților, precum și denumirea partidului sau a blocului electoral care i-a desemnat. Listele de candidați trebuie să fie disponibile pentru consultare la fiecare secție de votare.

Prevederile privind efectuarea votării se conțin în art. 78 din Codul electoral. În conformitate cu alin. (1) al articolului citat, fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare pentru înregistrarea prezenței acestuia la votare și verificarea înscrierii în lista electorală de bază. Ulterior, un membru al biroului electoral îi înmânează alegătorului buletinul de vot. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său.

În corespundere cu art. 79 alin. (5) din Codul electoral, biroul electoral eliberează alegătorului, la cererea lui, numai o singură dată, un nou buletin de vot, dacă alegătorul a completat greșit buletinul de vot. Biroul electoral al secției de votare anulează buletinul completat greșit. Acest caz trebuie să fie menționat în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, fiind indicat la rubrica „numărul buletinelor de vot neutilizate și anulate”, precum și în lista electorală.

Potrivit prevederilor din art. 81 alin. (11) din Codul electoral, din momentul închiderii secției de votare rămâne în ședință pe parcursul numărării voturilor și întocmirii proceselor-verbale și a raportului biroului electoral. Funcționarii electorali din cadrul biroului electoral al secției de votare rămân la secția de votare și participă la operațiunile, cu excepția unor circumstanțe extraordinare și obiective.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției este membrul organului electoral.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special constituie respectarea Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate și ale Codului electoral în procesul de producere, distribuire, furnizare și/sau difuzare a publicității politice.

Latura obiectivă se materializează prin producerea, distribuirea, furnizarea și/sau difuzarea publicității politice care nu întrunește condițiile Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate și ale Codului electoral.

Calificarea faptelor se efectuează în coroborare cu legislația specială:

În sensul art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea politică constituie publicitatea care are ca obiect unul ori mai mulți subiecți ai publicității politice sau activitatea acestora, unul ori mai multe proiecte (cauze, inițiative, idei etc.) politice și/sau unul ori mai multe simboluri (expresii, desene, imagini, voci etc.) utilizate de către unul sau de mai mulți subiecți ai publicității politice. Sunt subiecți ai publicității politice concurenții electorali, partidele politice, membrii partidelor politice, persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru un partid politic în ultimele 3 luni, organizațiile social-politice, membrii organizațiilor social-politice, persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru o organizație social-politică în ultimele 3 luni, grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcții elective, grupurile de inițiativă pentru inițierea unui referendum, persoanele care, în ultimele 3 luni, și-au afirmat public susținerea pentru unul sau mai multe grupuri de inițiativă menționate, precum și activitatea acestora.

Trebuie să se facă distincția între publicitate politică și publicitate electorală. În virtutea pct. 7 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023, este considerată publicitate electorală orice material scris (imprimat), audio, foto sau video care cade sub incidența noțiunii de publicitate politică definită la art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate și îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

Obiectul Legii nr. 62/2022 cu privire la publicitate este reglementarea relațiilor ce apar între furnizorii de publicitate, producătorii de publicitate, distribuitorii de publicitate, difuzorii de publicitate și consumatorii de publicitate. În conformitate cu art. 4 alin. (2) legea citată, în domeniul publicității politice, Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral.

În perioada extraeelectorală, conținutul publicității politice trebuie să corespundă prevederilor art. 7 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate și să conțină elementele prescrise de art. 9 din legea citată.

În temeiul pct. 15 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023, se interzice difuzarea publicității politice de la data începerii campaniei electorale, în condițiile art. 70 alin. (3) din Codul electoral și până la data confirmării rezultatelor alegerilor de către autoritățile abilitate, fiind interzisă și utilizarea materialelor de publicitate politică în calitate de materiale de agitație electorală.

Prevederile privind publicitatea politică se conțin în capitolul II din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate, normele fiind detaliate în Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție.

Subiect al contravenției poate fi atât persoana fizică, inclusiv persoana cu funcție de răspundere, cât și persoana juridică.

Anexă nr. 4

Analiza juridică a infracțiunilor în domeniul electoral

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special al infracțiunii este un obiect juridic complex. Obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean, în conformitate cu art. 38 din Constituție, a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, dar și relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului în virtutea art. 75 din Constituție. Obiectul juridic secundar are un caracter alternativ, în funcție de modalitatea concretă a infracțiunii, specificată la literele a)-e).

Obiectul material al infracțiunii este format, după caz, din:

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă alcătuită din: acțiunea/inacțiunea principală; acțiunea/inacțiunea adiacentă. Acțiunea/inacțiunea principală se exprimă în împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau de împiedicare a activității organelor electorale.  Pentru ca norma penală să fie aplicabilă, acțiunea/inacțiunea principală trebuie să fie însoțită de acțiunea/inacțiunea adiacentă, exprimate prin oricare din modalitățile specificate la literele a)-e).

După caz, infracțiunea este:

Respectiv, infracțiunea se consideră consumată din momentul:

În conformitate cu art. 126 alin. (1) din Codul penal, se consideră proporţii mari valoarea bunurilor dobândite, primite, fabricate, distruse, poluate, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție, care este, după caz, directă sau indirectă.

Subiectul infracțiunii, în cazul acțiunilor prevăzute la alin. (1), este unul general – persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani. Subiectul infracțiunii, în cazul acțiunilor prevăzute la alin. (2), este unul special, acesta putând fi: concurent electoral, membru ai grupului de inițiativă, observator național, reprezentant al concurentului electoral, persoana de încredere a concurentului electoral sau funcționar electoral.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean, în conformitate cu art. 38 din Constituție, a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, dar și relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului în virtutea art. 75 din Constituție, mai cu seamă din perspectiva libertății alegătorilor de a-și forma o opinie fără influențe de natura oferirii sau dării de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în scopul de a-l determina pe alegător să-și exercite drepturile sale electorale într-un mod în cadrul alegerilor, inclusiv al celor regionale.

Obiect material constituie bani, bunuri, servicii ori alte foloase.

În sensul Legii nr. 1232/1992 cu privire la bani, prin bani se înțelege semnele bănești care se află în circulație la momentul comiterii infracțiunii - bancnotele sau monedele, inclusiv cele jubiliare ori comemorative, emise de organul autorizat al unui stat sau al unei uniuni monetare de state străine. Semnele bănești, care nu se află în circulație la momentul comiterii infracțiunii, însă au valoare numismatică sau istorică, nu reprezintă bani în sensul legii, urmând a fi calificate ca bunuri.

Și noțiunea de bunuri trebuie tratată în accepțiunea generală, aceasta, de altfel, fiind preluată și de actele internaționale speciale în domeniu. Astfel, în sensul art. 2 lit. d) din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, prin bunuri se înțelege bunurile, corporale sau incorporale, mobile ori imobile, tangibile sau intangibile, ori actele juridice sau documentele atestând proprietatea acestor bunuri sau drepturile referitoare la acestea.

Prevederile din art. 181¹ alin. (2) din Codul penal înscriu în categoria bunurilor și băuturile alcoolice, produsele din tutun, produsele alimentare.

Totodată, legea penală, în alin. (3) al articolului citat, enumeră bunurile care nu cad sub incidența prevederilor. Este vorba de bunurile care îndeplinesc cumulativ câteva condiții, și anume:

Prin servicii înțelegem activitățile din care nu rezultă produse.

Cât privește noțiunea de alte foloase, prin aceasta se înțelege orice privilegii sau avantaje.

Este important de menționat că, pornind de la dispozițiile legale, banii, bunurile, serviciile ori alte foloase trebuie să fie necuvenite alegătorului, acesta nefiind îndreptățit a le accepta sau a le primi.

De altfel, în virtutea art. 54 alin. (6) din Codul electoral, se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de inițiativă:

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de oferire sau dare de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase. Similar infracțiunii de corupere activă, prevăzute de art. 325 din Codul penal, oferirea se exprimă prin manifestarea disponibilității de a furniza, iar darea - prin predarea efectivă a banilor, bunurilor, serviciilor ori a altor foloase necuvenite de către făptuitor către alegător.

Coruperea alegătorilor, fiind o infracțiune formală, se consumă din momentul oferirii sau dării banilor, bunurilor, serviciilor ori a altor foloase necuvenite.

Intenția directă caracterizează latura subiectivă a infracțiunii, scopul infracțiunii constând în a determina alegătorul să-și exercite sau să nu-și exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor ori în cadrul referendumului. Pentru calificarea faptei nu este necesară dovada atingerii scopului, fiind suficientă urmărirea acestuia.

Subiect al infracțiunii este atât general, cât și special. Orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale subiectului infracțiunii și care, într-un mod sau altul, este antrenată, direct sau indirect, în campania electorală sau în desfășurarea unui referendum poate fi subiect al infracțiunii. Subiect al infracțiunii poate fi și persoana juridică. În calitate de subiect special poate fi concurentul electoral, membru al grupului de inițiativă, observator național, reprezentant al concurentului electoral, persoană de încredere a concurentului electoral sau funcționarul electoral.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special este:

Obiectul material poate fi:

Latura obiectivă se realizează prin:

În conformitate cu art. 126 alin. (1) din Codul penal, se consideră proporţii mari valoarea bunurilor dobândite, primite, fabricate, distruse, poluate, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea se comite doar cu intenție directă.

Subiect al infracțiunii constituie persoana responsabilă de evidența contabilă și administrarea financiară a partidului. Infracțiunea nu stabilește răspunderea penală pentru persoanele juridice, ceea ce poate absolvi o entitate politică de răspundere penală.

Este de reținut că poate fi liberată de răspundere penală la faza de urmărire penală persoana care pentru prima dată a săvârșit acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (5) în calitate de complice, dacă s-a autodenunțat sau a denunțat autorul, organizatorul sau instigatorul infracțiunii și a contribuit activ la descoperirea sau la contracararea infracțiunii.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Calificarea faptelor se efectuează prin coroborare cu legislația specială, inclusiv Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, Codul electoral și actele CEC.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiectul juridic special este respectarea regulilor privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în finanțarea partidelor politice sau a campaniilor electorale din surse interzise de lege săvârșită în proporții mari.

În conformitate cu art. 126 alin. (1) din Codul penal, se consideră proporţii mari valoarea bunurilor dobândite, primite, fabricate, distruse, poluate, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Prin „finanțare din surse interzise de lege” se înțeleg acele tranzacții ce contravin prevederilor din Codul electoral și din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, precum și alte acte normative ce formează cadrul normativ electoral cu privire la condițiile și limitele finanțării concurenților electorali. Sintagmă se referă, în special, la regimul donațiilor prevăzut la art. 57 alin. (1) lit. a) din Codul electoral și art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea se comite doar cu intenție directă.

Subiectul infracțiunii este unul general.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Calificarea faptelor se efectuează prin coroborare cu legislația specială, inclusiv Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, Codul electoral și actele CEC.

Obiect juridic generic constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean a dreptului său electoral.

Obiect juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean, în conformitate cu art. 38 din Constituție, a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, dar și relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului în virtutea art. 75 din Constituție, mai cu seamă din perspectiva egalității în dreptul electoral.

Obiectul material al infracțiunii specificate la alin. (1) îl reprezintă, după caz:

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de:

Infracțiunea specificată la alin. (1) este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul votării făptuitorului fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează pin intenție directă.

Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani care are calitatea specială de persoană care realizează votarea. O asemenea persoană nu totdeauna are calitatea juridică de alegător.

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin. (2) îl constituie relațiile sociale cu privire la exercitarea de către cetățean, în conformitate cu art. 38 din Constituție, a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, dar și relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului în virtutea art. 75 din Constituție, mai cu seamă din perspectiva autenticității rezultatelor votării.

Obiectul imaterial al infracțiunii îl reprezintă rezultatele votării.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a rezultatelor votării. Sintagma „prin orice mijloace” indică asupra varietății modalităților faptice prin care se poate manifesta acțiunea de falsificare a rezultatelor votării. Pentru calificarea faptei nu contează la care din aceste metode recurge făptuitorul. Metoda de falsificare poate fi luată în considerare doar la individualizarea pedepsei.

Infracțiunea prevăzută la alin. (2) este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul falsificării rezultatelor votării. Gradul de amploare a falsificării nu influențează asupra calificării faptei, însă poate fi luat în considerare la individualizarea pedepsei.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.

Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani și care are calitatea specială de membru al organului electoral.

Noțiunile cu care operează articolul se înțeleg în sensul art. 1 din Codul electoral, care sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul Manual.

Anexă nr. 5

Studii de caz

Studiu de caz nr. 1 Un alegător, pe contul său dintr-o rețea socială, a publicat fotografia buletinului de vot al său completat. Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept contravenție, în temeiul art. 49 alin. (4) din Codul contravențional.

Studiu de caz nr. 2 Un alegător face agitație electorală în incinta secției de votare – îndeamnă să se acorde simpatie celui mai tânăr concurent electoral.  Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept contravenție, în temeiul art. 52 alin. (1) din Codul contravențional.

Studiu de caz nr. 3 Un cetățean a afișat materiale de agitație electorală pe peretele casei care îi aparține cu titlu de proprietate privată. Cum poate fi calificată fapta? Afișajul publicității electorale pe domeniul privat este permis în condițiile pct. 63 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1155/2023.

Studiu de caz nr. 4 Un cetățean a afișat materiale de agitație electorală pe peretele casei care îi aparține cu titlu de proprietate privată. Afișele cu publicitate electorală nu conțin datele de identificare prescrise de lege. Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept contravenție, în temeiul art. 50 alin. (2) din Codul contravențional.

Studiu de caz nr. 5 În incinta secției de votare s-a declanșat un conflict între simpatizanții concurenților electorali. Situația a degradat - unul din simpatizanți a blocat localul secției de votare. Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept infracțiune, în temeiul art. 181 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

Studiu de caz nr. 6 În incinta secției de votare s-a declanșat un conflict între simpatizanții concurenților electorali. Situația a degradat - unul din concurenții electorali a blocat localul secției de votare. Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept infracțiune, în temeiul art. 181 alin. (2) din Codul penal.

Studiu de caz nr. 7 În apropierea secției de votare, un concurent electoral distribuie alegătorilor pungi cu produse alimentare. Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept  infracțiune, în temeiul art. 181/1 alin. (1/1) din Codul penal.

Studiu de caz nr. 8 În ziua alegerilor, în apropierea secției de votare, un concurent electoral distribuie alegătorilor pliante electorale. Cum poate fi calificată fapta? Fapta poate fi calificată drept contravenție, în temeiul art. 52 alin. (1) din Codul contravențional.

Contacte și link-uri utile

Comisia Electorală Centrală	Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chișinău, Republica Moldova, MD 2012 Tel.: (+373 22) 251-451 Fax: (+373 22) 234-047 Email: [email protected] www.cec.md www.voteaza.md www.alegator.md
Centrul de instruire continuă în domeniul electoral	Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chișinău, Republica Moldova, MD 2012 Tel.: (+373 22) 260-914 Email: [email protected] www.cicde.md e-learning.cicde.md cursuri.cicde.md