FORUM STATUTAR

Raport

CG-FORUM(2020)01-04
28 Septembrie 2020

Alegeri locale în Republica Moldova

(20 Octombrie 2019)

Comisia privind onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de statele membre semnatare ale Cartei europene a autonomiei locale (Comisie de monitorizare)

Raportor:[1] Vladimir PREBILIC, Slovenia (L, SOC/V/DP)

Recomandarea 443 (2020)............................................................................................................. 3

Memorandum explicativ ............................................................................................................... 5

Rezumat

Ca urmare a unei invitații din partea autorităților Republicii Moldova, Congresul a efectuat o misiune de observare a alegerilor locale din această țară desfășurate în 20 octombrie 2019. Anterior acestei misiuni principale, o delegație restrânsă a Congresului s-a deplasat la Chișinău în perioada 2-4 octombrie în vederea unei vizite preelectorale. Delegația de observare a alegerilor locale din 20 octombrie s-a aflat în țară în perioada 17-21 octombrie 2019 și a fost formată din 24 de observatori din 21 de țări europene. În ziua alegerilor, delegația a fost împărțită în unsprezece echipe, care au vizitat aproximativ 200 de secții de votare din întreaga țară și au observat atât procesul de votare, cât și cel de numărare a voturilor. Tehnic vorbind, alegerile au fost bine pregătite și administrate de un personal electoral experimentat la nivelul secțiilor de votare.

Congresul salută eforturile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova în vederea îmbunătățirii cadrului juridic electoral, în particular modificările ce au vizat o mai bună reglementare în materie de finanțare a partidelor politice și de campanii electorale. Modificările au fost însă introduse nu cu mult timp înainte de ziua alegerilor și implementate într-un interval de timp foarte scurt, ceea ce a sporit presiunea asupra organelor electorale și a generat incertitudine în rândul candidaților și cetățenilor.

În ciuda schimbărilor pozitive, Congresul își exprimă preocuparea față de cerințele de înregistrare pentru candidații independenți care sunt excesiv de greoaie comparativ cu cele pentru candidații din partea partidelor politice. Acesta recomandă totodată să fie luate măsuri în vederea întăririi participării femeilor în politică, atât în calitate de alegători, cât și de candidați, în speță prin aplicarea regulilor privind cota legală minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Congresul reamintește necesitatea revizuirii cerințelor legate de reședință, mai precis distincția între domiciliu și reședință temporară care pune unele probleme în ce privește înregistrarea alegătorilor.

Recomandările Congresului includ, de asemenea, întărirea competențelor de supraveghere și aplicare ale diverselor organe responsabile de administrarea alegerilor, controlul chestiunilor financiare, și asigurarea imparțialității mass-mediei. În egală măsură, Congresul recomandă îmbunătățirea accesibilității secțiilor de votare pentru a facilita participarea alegătorilor cu mobilitate redusă.


RECOMandareA 443 (2020)[2]

1. Ca urmare a invitației din partea autorităților Republicii Moldova de a observa alegerile locale din această țară desfășurate în 20 octombrie 2019, Congresul Autorităților Locale și Regionale face referire la:

a. Articolul 1, paragraful 2 al Rezoluției statutare CM/Res(2020)1 a Comitetului de Miniștri referitoare la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

b. principiile enunțate în Carta europeană a autonomiei locale (STE nr. 122) ratificată de Republica Moldova în 2 octombrie 1997;

c. Capitolul XVIII al Regulilor și procedurilor Congresului privind organizarea practică a misiunilor de observare a alegerilor.

2. Acesta reamintește faptul că alegerile locale și regionale cu adevărat democratice sunt parte din procesul de instituire și menținere a unei guvernanțe democratice. Observarea alegerilor locale reprezintă un element cheie în ce privește rolul Congresului în calitate de gardian al democrației la nivel local și regional.

3. Congresul salută faptul că ziua alegerilor s-a desfășurat, cu excepția câtorva incidente, în mod calm și ordonat, iar alegerile au fost, în mare, administrate eficace, după o campanie electorală în general liberă, deși relativ discretă, ce a precedat turul al doilea. 

4. Congresul recunoaște eforturile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova în vederea îmbunătățirii cadrului juridic electoral, în particular modificările ce au vizat o mai bună reglementare în materie de finanțare a partidelor politice și de campanii electorale, deși modificările au fost adoptate cu puțin timp înainte de alegeri, contrar Codului de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția.

5. În lumina celor de mai sus, Congresul invită autoritățile să revizuiască cadrul juridic, îndeosebi pentru a elimina inconsecvențele și a completa lacunele, respectiv să optimizeze partea practică a managementului electoral, în particular:

a. să revizuiască dispozițiile excesiv de restrictive legate de înregistrarea candidaților independenți, astfel încât toți candidații înscriși în cursa electorală locală să beneficieze de condiții egale de participare,[3] și mai ales să se asigure că plafonul minim prevăzut pentru colectarea semnăturilor, precum și alte dispoziții relevante respectă prevederile Codului de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția;

b. să ia măsuri în vederea întăririi participării femeilor în politică, în calitate de alegători și candidați, îndeosebi prin aplicarea regulilor privind cota legală minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listei de candidați și introducerea regulilor privind ordinea pe liste pentru femeile candidate;

c. să facă o distincție clară între termenii „domiciliu” și „reședință temporară”, pentru a evita dificultățile legate de listele electorale suplimentare în ziua alegerilor și să abordeze problema „migrației artificiale a alegătorilor”;

d. să întărească competențele de supraveghere și aplicare ale diverselor organe responsabile de administrarea alegerilor, monitorizarea mass-mediei și controlul chestiunilor financiare, inclusiv o mai bună armonizare a rolurilor lor, referitor la aplicarea dispozițiilor care reglementează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și la imparțialitatea relatărilor mass-media în cursul campaniilor electorale;

e. să ia în considerare introducerea măsurilor ce vizează îmbunătățirea participării candidaților pentru postul de primar al capitalei la dezbateri media în perioada preelectorală;

f. să îmbunătățească accesibilitatea secțiilor de votare pentru a facilita participarea alegătorilor cu mobilitate redusă sau alte dizabilități.

6. Congresul îndeamnă Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară și alte instituții relevante ale Consiliului Europei să țină cont, în activitățile lor ce vizează Republica Moldova, de prezenta recomandare privind alegerile locale desfășurate în 2019 în acest stat membru și de memorandumul explicativ aferent.


MEMORANDUM explicativ[4]

I.       INTRODUCERE

1. Dând curs unei invitații din partea autorităților Republicii Moldova, o delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei a efectuat o misiune de observare a alegerilor locale generale desfășurate în Republica Moldova în 20 octombrie 2019. Aceste alegeri locale generale au reprezentat al 7-lea scrutin de acest gen desfășurat în Republica Moldova de la proclamarea independenței țării.

2. Anterior misiunii de observare propriu-zise, o delegație preelectorală din partea Congresului a vizitat Chișinău în perioada 2-4 octombrie 2019 pentru a evalua stadiul pregătirilor și climatul politic de dinaintea alegerilor și a stabili conexiuni cu interlocutorii în pregătirea misiunii principale.

3. Delegația care a participat în misiunea de observare a alegerilor locale s-a aflat în țară în perioada 18-21 octombrie 2019, fiind formată din 24 de observatori din 21 de țări europene. Șeful misiunii a fost Dl. Vladimir PREBILIC, Slovenia (L, SOC).

4. Pe 18 octombrie, delegația Congresului a avut întrevederi cu reprezentanții corpului diplomatic, cu Secretarul general al Guvernului, Dl. Andrei SPÂNU, și adjunctul său; cu Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dl. Dorin CIMIL; cu Președintele Consiliului Audiovizualului, Dl. Dragoș VICOL. Membrii delegației s-au întâlnit și cu reprezentanți ai Misiunii de observare ENEMO în Republica Moldova și ai asociației obștești Promo-LEX (observatori naționali). În ziua de dinaintea alegerilor, delegația a avut întâlniri și cu candidați ai diverselor partide politice înscriși în cursa pentru primăria Chișinău.

5. În ziua alegerilor, unsprezece echipe au vizitat aproape 200 de secții de votare în Chișinău și subdiviziunile sale administrative, precum și în Criuleni, Anenii Noi, Ștefan Vodă, Căușeni, Găgăuzia, Cimișlia, Cahul, Orhei, Călărași, Florești și Bălți. Concluziile preliminare au fost prezentate de Șeful delegației în cadrul unei conferințe de presă susținute în 21 octombrie la Chișinău.

6. Raportul de față are la bază schimburile pe care le-a avut delegația cu diverși interlocutori în decursul misiunii preliminare și al misiunii principale, precum și observațiile formulate în cadrul vizitelor efectuate la secțiile de votare în ziua alegerilor.

II.      CONTEXT

7. În 20 octombrie, în Republica Moldova s-au organizat alegeri locale generale pentru alegerea a 898 primari și 11.580 consilieri. Patru noi mandate parlamentare au fost de asemenea vizate în tot atâtea circumscripții electorale uninominale, după ce Andrei NĂSTASE, Maia SANDU, Viorel MELNIC și Vladimir PLAHOTNIUC au renunțat la mandatul lor de deputat.

8. Deși, înscrise în cadrul ciclului electoral normal, alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat pe fondul evoluțiilor înregistrate în sfera politică și judiciară națională. Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 s-au soldat cu un Parlament fără o majoritate absolută. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat coaliția formată din blocul ACUM și Partidul Socialiștilor ca fiind ilegală. În urma a numeroase acțiuni în instanță, criza constituțională și juridică ce se crease a fost în final soluționată la sfârșitul lunii iunie, odată cu agrearea unei coaliții între Partidul Socialiștilor pro-rus (PSRM) și blocul pro-european ACUM. Noul guvern avea un program de reformă și un nucleu legislativ adoptat de coaliție ce viza dezoligarhizarea țării, eliminarea corupției și promovarea independenței sistemului judiciar și a libertății presei. În lumina instabilității politice anterioare și a reformei politice, administrative și judiciare anunțate, alegerile locale din 2019 au fost percepute ca un indicator al susținerii electorale acordate partidelor aflate la guvernare.

9. De la alegerile locale precedente organizate în 2015, a avut loc și o anumită instigare politică, mulți primari și președinți de consilii raionale schimbându-și afilierea politică, așa cum reiese dintr-un raport de monitorizare al Congresului.[5] Raportul citează date furnizate de asociația autorităților locale CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova) potrivit căreia la alegerile din 2015, Partidul Democrat din Moldova obținuse 287 mandate de primar, cifră care în iunie 2018 crescuse la peste 600. În mod similar, în cadrul acelorași alegeri din 2015, același partid obținuse 17 mandate de Președinte al Consiliilor raionale, cifră ajunsă la 28 în iunie 2019.

10. În cadrul unei vizite efectuate în 2018 de către membrii Comisiei de monitorizare a Congresului, au fost semnalate o serie de aspecte legate de contextul politic și judiciar în care erau exercitate funcțiile de primar.[6] Influența percepută a procurorilor asupra activității administrației publice locale ridică semne de întrebare în mod deosebit. Maniera capricioasă în care procurorii publici păreau să inițieze dosare penale împotriva liderilor locali a afectat negativ activitatea administrației publice locale, ducând la suspendarea mai multor primari, uneori aceștia făcând obiectul arestului la domiciliu. Acțiunile penale respective erau adesea percepute ca fiind inițiate din motive nedrepte sau minore. Autorii raportului comisiei au îndemnat autoritățile naționale să găsească un echilibru între lupta împotriva corupției și exigențele democrației locale.

11. În vederea alegerilor din 20 octombrie 2019, au intrat în vigoare schimbări sistemice cu impact asupra proceselor electorale. S-au introdus texte legislative, în special Legea nr. 113/2019, care au modificat mai multe aspecte ale procesului electoral. Printre schimbările cele mai semnificative se numără cele cu impact asupra înregistrării candidaților, respectiv organizării și finanțării campaniilor electorale.

12. Amendamentele au avut ca scop eliminarea anumitor lacune și remedierea multor deficiențe percepute în legea electorală existentă. Însă aceste modificări au fost introduse foarte aproape de ziua alegerilor și puse în practică într-un interval de timp extrem de scurt, sporind presiunea asupra organelor electorale și generând o anumită incertitudine în rândul candidaților, cetățenilor și administratorilor.

13. Deși alegerile din 20 octombrie și al doilea tur de scrutin pentru funcția de primar (3 noiembrie) s-au desfășurat într-o atmosferă calmă, iar climatul electoral a părut unul pozitiv, situația politică națională s-a schimbat considerabil la scurt timp după aceea. Alegerea primului primar socialist al municipiului Chișinău în 3 noiembrie a fost urmată de un vot de neîncredere din partea coaliției pro-occidentale ACUM-PSRM în 12 noiembrie, de demisia Prim-ministrului Maia Sandu, și de venirea la guvernare a unui guvern tehnocrat Socialist-PD.

III.    CADRUL JURIDIC ȘI SISTEMUL ELECTORAL

14. Republica Moldova este o republică parlamentară care are un Președinte, șef al statutului, și un Prim ministru, șef al guvernului. Statul este unul unitar cu două niveluri de organizare administrativ teritorială. Primul nivel constă în 898 unități administrativ-teritoriale (864 sate și 34 orașe), iar cel de-al doilea constă în 32 de raioane, de regulă formate dintr-un oraș-reședință și comunele din jur. Două municipii mari, Chișinău și Bălți, sunt unități administrativ-teritoriale de nivel doi, iar Găgăuzia este o Unitate Teritorială Autonomă. Transnistria este desemnată de Republica Moldova ca unitate teritorială autonomă cu statut juridic special, însă autoritățile moldovene nu exercită autoritate asupra acestei regiuni separatiste, deși ONU consideră această regiune ca făcând parte din Republica Moldova. Articolul 112 din Constituția Republicii Moldova vizează autoritățile sătești și orășenești, iar Articolul 113 se referă la consiliile raionale. Toate unitățile administrativ-teritoriale de nivel întâi dispun de aceleași competențe, indiferent de dimensiunea sau populația lor.[7]

15. Alegerile locale generale în Republica Moldova au loc la fiecare patru ani. Fiecare cetățean al republicii care a împlinit vârsta de 18 ani și a fost înscris în registrul electoral are dreptul de a vota la alegerile locale. La alegerile locale nu se poate vota din afara țării.

16. Electoratul alege consiliul de nivel întâi printr-un sistem de reprezentare proporțională bazat pe listele întocmite de partidele și blocurile politice. Numărul de membri ai consiliului de nivel întâi aleși în fiecare unitate administrativă depinde de dimensiunea populației și este determinat de legea privind administrația publică locală. La nivelul doi, electoratul alege direct consiliile raionale. Ulterior, președintele fiecărui raion este ales de membrii consiliului raional.

17. Primarii sunt aleși direct printr-un sistem de vot majoritar cu două tururi. Dacă nici un candidat nu întrunește majoritatea absolută în primul tur, două săptămâni mai târziu se organizează un al doilea tur de scrutin, o confruntare între primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Pentru turul al doilea, nu este necesar un anumit număr de alegători care să participe la alegeri.

18. Alegerile locale din 2019 au fost structurate astfel încât să permită alegerea a 898 primari și 11.580 consilieri. Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a comunicat delegației Congresului că 8.165 candidați s-au înscris în cursa pentru funcția de consilier raional și 42.245 pentru funcția de consilier local. În total, s-a înregistrat un număr de 3.761 candidați la funcția de primar.

19. Conform Articolului 148 al Codului Electoral, alegerile sunt considerate valabile dacă la ele au participat cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Procesele verbale privind rezultatele alegerilor sunt prezentate instanțelor de judecată abilitate care confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor în circumscripția electorală respectivă. Instanțele de judecată validează apoi mandatele consilierilor și primarilor aleși și lista candidaților supleanți. Numai din acel moment începe mandatul persoanelor alese. Consiliile electorale de circumscripție electorală (CECE) emit un document (aprobat de CEC) prin care certifică noua componență a consiliului raional, respectiv noul primar.

20. Cadrul juridic aferent alegerilor locale este reglementat prin Constituție și Codul electoral, precum și prin legi suplimentare și hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale. Printre legile și codurile relevante se numără: Legea privind statutul alesului local; Legea privind partidele politice; Legea privind administrația publică locală; Legea privind întrunirile; Codul penal; Codul contravențional și Codul serviciilor media audiovizuale. Pentru alegerile locale generale din 2019 au intrat în vigoare o serie de modificări juridice semnificative. Legea nr. 113/2019 a vizat modificarea unor acte legislative (Codul electoral, Legea privind statutul deputatului în Parlament, Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, Legea privind partidele politice, Codul contravențional). Legea nr. 113 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la data de 17 august 2019. Modificările au vizat campaniile electorale și finanțarea acestora; cerințele de înregistrare și desemnare a candidaților, inclusiv cotele de  reprezentare pentru ambele sexe; colectarea semnăturilor pentru susținerea candidaților independenți; obligațiile furnizorilor de servicii media; disponibilitatea și verificarea listelor electorale, și înlocuirea certificatelor de integritate obligatorii cu declarații pe propria răspundere. La alegerile locale ar fi fost necesar ca Autoritatea Națională de Integritate să emită circa 130.000 de astfel de certificate.

21. Aceste modificări au fost semnificative și au permis sistemului din Republica Molodva să se apropie mai mult de normele internaționale. Deși schimbările sunt binevenite și reflectă recomandările formulate anterior de către Congres, introducerea lor atât de aproape de ziua alegerilor ar putea fi considerată neindicată. Comisia de la Veneția recomandă ca modificările aduse elementelor fundamentale ale legii electorale să nu fie implementate cu mai puțin de un an înainte de alegeri.[8]

IV.    MANAGEMENTUL ELECTORAL ȘI ADMINISTRAREA ALEGERILOR

22. Sistemul de administrare electorală din Republica Moldova are patru paliere:

-         Comisia Electorală Centrală (CEC)

-         Consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale de nivelul al doilea (CECE)

-         Consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale de nivelul întâi (CECE)

-         Birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV).

23. Pentru alegerilor locale din octombrie 2019 au fost stabilite 35 de consilii electorale ale circumscripțiilor electorale de nivelul al doilea (CECE), 896 de nivelul întâi, și 1.969 birouri electorale ale secțiilor de votare (BESV).[9] Articolul 22 al Codului electoral definește funcțiile CEC, precizând rolul acestuia de supraveghere a CECE și BESV.

24. CEC este formată din nouă membri: un membru desemnat de către Președintele țării, iar ceilalți opt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Mandatul CEC este de cinci ani. Președintele, vicepreședintele și secretarul Comisiei, care activează permanent, sunt aleși de membrii CEC, dar trebuie confirmați de către Parlament, și se supun prevederilor legislației cu privire la statutul persoanelor care exercită funcții de demnitate publică, neputând fi membri ai partidelor și ai altor organizații social-politice pe durata mandatului. Mandatul actualului CEC este pentru perioada 2016-2021, însă ca urmare a turbulențelor politice din vara anului 2019, trei membri CEC, inclusiv președintele și vicepreședintele, și-au dat demisia și au fost înlocuiți. Actuala componență a CEC este în întregime de sex masculin.[10]

25. CEC gestionează procesul electoral și coordonează activitatea tuturor organelor electorale. De asemenea, elaborează regulamente și instrucțiuni în vederea îmbunătățirii procedurilor electorale;  pregătește listele de candidați; ține și gestionează Registrul funcționarilor electorali; asigură întocmirea și verificarea listelor electorale; implementează programe de educație civică și informare a alegătorului; organizează cursuri de instruire și reglementează Centrul de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE).

26. Hotărârile CEC sunt „acte administrative cu caracter individual sau normativ”.[11] Aceste hotărâri trebuie plasate pe site-ul oficial al CEC în termen de 24 de ore de la adoptare și publicate în termen de cinci zile în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Interlocutorii Congresului au indicat că, la alegerile din octombrie, aceste obligații au fost în general respectate.

27. Consiliile electorale de circumscripție electorală (CECE) sunt constituite de CEC cu cel puțin cinzeci de zile înainte de alegeri. CECE-urile trebuie să fie formate dintr-un număr impar de membri (7-11), dintre care cel puțin trei cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administrației publice. În cazul alegerilor locale, doi membri ai CECE de nivelul întâi sunt propuși de către consiliul local de nivelul întâi, iar în cazul în care lipsesc astfel de propuneri, membrii sunt numiți de CEC din numărul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali. În cazul alegerilor locale generale, doi membri ai CECE de nivelul doi sunt propuși de către judecătorie, și alți doi membri de către consiliile locale de nivelul doi și de Adunarea Populară a Găgăuziei. Candidaturile celorlalți membri se propun de către partidele politice și alte organizații social-politice. Membrii CECE propuși de instanțele judecătorești și de consiliile locale nu pot fi consilieri în consiliile locale, deputați în Adunarea Populară a Găgăuziei și/sau membri de partid. CECE alege prin vot secret, din rândurile membrilor săi, președintele, vicepreședintele și secretarul consiliului.[12]

28. Printre atribuțiile CECE se numără următoarele: [13]

-        asigură respectarea Codului electoral și a altor legi are conțin prevederi referitoare la desfășurarea alegerilor;

-        constituie secțiile de votare în localități cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor;

-        comunică detalii privind organizarea alegerilor;

-        înregistrează candidații independenți și listele de candidați din partea partidelor politice;

-        asigură aprovizionarea BESV cu formulare pentru listele electorale și procesele verbale, cu buletine de vot etc.;

-        totalizează și publică rezultatele alegerilor;

-        constituie BESV și supraveghează activitatea lor;

-        organizează instructaje pentru membrii BESV;

-        distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare mijloace financiare.

29. Conform Articolului 30 al Codului electoral, birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV) sunt constituite de CECE cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor și formate dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 5 și cel mult 11 persoane. Consiliile locale propun candidaturile a 3 membri ai BESV. Candidaturile celorlalți membri ai BESV se propun de către partide și alte organizații social-politice reprezentate în Parlament la data constituirii biroului, câte unul de la fiecare partid sau altă organizație social-politică, iar dacă nu este suficient, numărul rămas de membri se completează de CECE, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcționarilor electorali. Membrii BESV nu pot fi consilieri locali sau membri de partid.[14]

30. Printre atribuțiile ce revin BESV se numără următoarele:

-            păstrează listele electorale, asigură integritatea acestora și a buletinelor de vot;

-            organizează votarea în ziua alegerilor;

-            examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale și efectuează modificările necesare;

-            eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor;

-            întocmește liste electorale suplimentare pentru persoanele care nu prezintă certificate pentru drept de vot;

-            totalizează rezultatele alegerilor în secția de votare, întocmește procesele verbale și rapoartele și le remite, împreună cu toate buletinele de vot, CECE-ului;

-            asigură accesul alegătorilor, observatorilor și concurenților electorali la informația din Registrul de stat al alegătorilor și listele electorale.

31. Secțiile de votare sunt constituite de CECE în localitățile respective. Anterior, potrivit prevederilor Articolului 30 al Codului electoral, secțiile de votare cuprindeau între 30 și 3000 de alegători. Legea 113 /2019 a introdus posibilitatea creșterii cu 10 la sută a numărului de alegători într-o secție de votare la propunerea primarului. Secțiile de votare sunt de regulă constituite în sediile aflate în proprietate publică, însă pot fi constituite și secții de votare speciale, cu cel puțin 30 de alegători, pe lângă spitale, sanatorii, maternități, aziluri și cămine pentru bătrâni. Deși secțiile de votare ar trebui amenajate astfel încât să faciliteze accesul în ele al persoanelor în vârstă și cu dizabilități, nu este întotdeauna așa.

32. Potrivit unui studiu realizat în 2019 la solicitarea PNUD Moldova (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), din cele 612 secții de votare evaluate, 432 erau inaccesibile.[15] Pe durata observării alegerilor din 20 octombrie, membrii echipelor de observare au identificat probleme de accesibilitate la multe dintre secțiile de votare vizitate. Observatorii Congresului au sesizat că doar câteva secții de votare erau ușor accesibile persoanelor cu dizabilități de ordin fizic.

V.            ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR

33. Cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani și sunt înscriși într-o listă electorală au drept de vot la alegerile locale. Listele electorale cuprind toți alegătorii cu domiciliul sau reședința temporară pe teritoriul unei secții de votare. Listele sunt întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor în care sunt trecuți cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta de 18 ani și nu au interdicții legale de a alege. Registrul de stat al alegătorilor este constituit în baza Registrului de stat al populației și este accesibil fiecărui alegător pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale. Alegătorii care nu sunt înscriși în listele electorale, dar care pot face dovada reședinței în perimetrul secției de votare în cauză, pot vota după ce au fost înscriși într-o listă suplimentară în ziua alegerilor. La cerere scrisă, alegătorilor care se află în izolare la domiciliu sau spitalizați și au drept de vot în circumscripția respectivă, li se aduc urne de vot mobile.

34. Articolul 45 al Codului electoral prevede ca alegătorilor să li se comunice, cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, sediul secției de votare la care aceștia vor putea vota. Înaintea și în timpul zilei alegerilor, listele electorale trebuie să fie accesibile în localurile BESV și plasate pe pagina web a CEC. Modificări în listele electorale pot fi solicitate cel târziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Legea 113/2019 a modificat acest articol astfel încât să permită atât alegătorilor, cât și reprezentanților concurenților electorali să verifice listele electorale. Contestațiile referitoare la listele electorale trebuie examinate de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore.

35. Centrul de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE) organizează campanii de educare a electoratului și publică online, în mai multe limbi străine, informații cu privire la procesul electoral. În perioada 29 august – 5 noiembrie 2019, acesta a operat un „call center” prin care a furnizat informații cetățenilor și oficialilor responsabili de gestionarea listelor electorale. Sub egida CEC, CICDE a asigurat instruirea electorală a 2.229 membri CECE și a peste 4.000 membri BESV.[16] De asemenea, a acordat instruire preelectorală și reprezentanților partidelor și candidaților, observatorilor, judecătorilor, poliției și jurnaliștilor.

36. Potrivit mai multor interlocutori ai Congresului, au existat probleme recurente cu privire la migrația artificială a alegătorilor. Cetățenii înregistrați cu domiciliul în raza secției de votare care nu sunt înscriși în listele electorale sunt trecuți pe o listă suplimentară la prezentarea unui document de identitate ce atestă domicilierea lor în perimetrul secției de votare în cauză. În perioada premergătoare alegerilor, s-a înregistrat o creștere sensibilă a numărului de scrisori de înștiințare cu privire la înregistrarea adresei de reședință permanentă/domiciliu. Interlocutorii au pus sub semnul întrebării autenticitatea și motivele unora dintre alegătorii înregistrați pe liste suplimentare. Echipa Congresului a semnalat un caz de migrație neobișnuită a alegătorilor în sudul zonei în care era detașată echipa. Observatorii naționali din partea asociației Promo-LEX au semnalat la rândul lor probleme legate de migrația alegătorilor. Corectitudinea și autenticitatea listelor electorale este importantă pentru a asigura integritatea și transparența proceselor electorale, managementul eficace al respectivelor procese, și prevenirea fraudei electorale. Îndemnul de a acorda drept de vot numai alegătorilor cu reședință permanentă sau domiciliu în raza unei secții de votare, regăsit în Recomandarea Congresului nr. 369(2015), încă nu a fost pus în aplicare în Moldova.

VI.           ÎNREGISTRAREA CANDIDAȚILOR

37. Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot și care au împlinit vârsta de 18 ani au dreptul de a fi aleși consilieri în consiliile locale. La fel, cei care au împlinit vârsta de 25 ani au dreptul de a fi aleși primari. Conform Codului electoral (Articolul 46), în cazul alegerilor locale generale, procesul de desemnare a candidaților începe după constituirea circumscripțiilor electorale și a consiliilor electorale de circumscripție. În 2019, perioada de înregistrare în cazul consiliilor electorale de nivelul al doilea a început în 30 august, iar pentru consiliile electorale de nivelul întâi, în 9 septembrie.

38. Candidații pot fi desemnați de partide și organizații social-politice[17] sau de blocuri electorale. Cetățenii își pot înainta propria candidatură în calitate de candidați independenți. Partidele, organizațiile social-politice și blocurile electorale pot propune o singură candidatură pentru funcția de primar în fiecare circumscripție electorală.

39. Listele candidaților trebuie să respecte cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Pentru alegerile din 20 octombrie, Legea 113/2019 (Art. VII) a fost întărită de o circulară din partea CEC, în care se preciza că trebuie respectate în mod cumulativ două condiții vizavi de listele de candidați:

-            să fie asigurată cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe;

-            din fiecare 10 candidați incluși în listă, trei trebuie să fie reprezentanții unui singur gen.

Odată cu circulara, CEC a diseminat și un tabel informativ conținând cota calculată de 40%, lucru care a fost salutat.

40. Această întărire a prevederilor legate de cotele de reprezentare viza asigurarea unei reprezentări mai echilibrate a genurilor, însă în continuare există dificultăți. Numărul femeilor candidate rămâne unul redus. La alegerile locale din 20 octombrie, numai 27% din candidați au fost femei. În cazul alegerilor în funcția de primar, 26% din candidații din primul tur, respectiv 23% din candidații din turul al doilea au fost femei. Interpretările contradictorii ale regulilor privind cota minimă de 40%, mai ales în ce privește rotunjirea cifrelor, a însemnat că au fost acceptate unele liste de candidați care nu reflectau cerința de 40%. Unele CECE au acceptat liste în care, în calculul numărului de femei candidate cerut să figureze pe listă, numărul candidaților fusese rotunjit în jos la cel mai apropiat număr întreg, nerespectându-se astfel condiția de reprezentare de 40%. Asociația Promo-LEX a identificat 62 de cazuri în cadrul CECE-urilor de nivelul al doilea în care s-au semnalat abateri de la prevederile legale referitoare la cotele de reprezentare.[18] În plus, nu există reguli de clasare pe lista de candidați, astfel ca femeile candidate pot fi, și adesea, sunt plasate ultimele pe listă.

41. Declarațiile candidaților privind consimțământul lor de a candida la funcția de primar sau consilier trebuie prezentate consiliilor electorale de circumscripție. Articolul 49 al Codului electoral precizează gama de date biografice, financiare, medicale și cu caracter personal ce trebuie furnizate anterior înregistrării candidatului. Comisia de la Veneția a recomandat să se renunțe la cerințele privind datele biografice și certificatele de sănătate, și să se permită electoratului să aprecieze singur dacă candidații răspund exigențelor lor din aceste puncte de vedere.[19] Conform Legii 113/2019, certificatele de integritate au fost înlocuite cu declarații pe propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice, modificare salutată de interlocutorii Congresului.

42. Codul electoral precizează că cetățenii Republicii Moldova își pot depune candidatura în calitate de candidați independenți pentru a fi aleși în consiliile locale dacă sunt susținuți de 2 la sută din numărul alegătorilor din circumscripția respectivă, împărțit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puțin de 50 de persoane, iar pentru a fi aleși primar – dacă sunt susținuți de 5 la sută din numărul alegătorilor din circumscripție, dar nu mai puțin de 150 de persoane și nu mai mult de 10.000 de persoane.[20] Acest plafon ridicat nu ține cont de recomandarea Comisiei de la Veneția conform căreia „legea nu ar trebui să prevadă colectarea de semnături de la mai mult de 1% din alegătorii din circumscripția respectivă”.[21]

43. O altă condiție este și aceea ca semnăturile să nu fie colectate în alte circumscripții decât cele în care candidații independenți candidează la alegeri. Legea 113/2019 a eliminat opțiunea colectării, de către persoane împuternicite, a semnăturilor pentru susținerea candidaților. La ora actuală, Articolul 47 al Codului electoral prevede că numai candidații independenți și membrii grupurilor de inițiativă care desemnează și/sau susțin candidați independenți în alegeri, precum și membrii grupului de inițiativă pentru inițierea unui referendum au dreptul de a colecta semnături. Nici anumite prevederi legate de prezentarea și verificarea semnăturilor nu sunt interpretate în mod consecvent. Prin lege, listele de semnături ar trebui verificate în cinci zile, însă adesea organele electorale locale au un deficit de personal și sunt suprasolicitate, astfel că procesul de verificare durează mai mult. Unii dintre interlocutorii Congresului au susținut că cerințele de înregistrare a candidaților independenți sunt discriminatorii și că este mai ușor să candidezi din partea unui partid.

44. Aceste restricții privind colectarea semnăturilor în vederea desemnării candidaților independenți au generat unele probleme și au fost criticate de comentatori locali și internaționali. În cadrul conferinței de presă organizate după ziua alegerilor, delegația Congresului a descris cerințele ca fiind ‚excesiv de greoaie comparativ cu situația candidaților din partea partidelor politice’.[22] ENEMO a considerat exigențele ca fiind prea mari în raport cu normele internaționale’.[23] Promo-LEX a afirmat că procedura de verificare a semnăturilor elaborată de CEC este disproporționat de complicată și conține multe motive de invalidare’.[24] Observatorii și interlocutorii au evidențiat și interpretările inconsecvente ale legii care au determinat respingerea de către CECE a candidaților independenți din motive care au fost percepute ca fiind greșeli minore sau erori tehnice nerelevante.  

45. Cazul candidatului independent Ruslan Codreanu ilustrează dificultățile pe care le prezintă pentru candidații independenți actuala procedură de înregistrare. Dl. Codreanu a colectat un număr de semnături care depășea plafonul de 10.000 de persoane necesar, însă candidatura sa a fost respinsă deoarece unele dintre semnături au fost considerate invalide din motive tehnice.[25] Acesta a făcut apel la CEC și la tribunalul de primă instanță care ambele au menținut decizia inițială. S-a adresat apoi Curții de Apel care în 8 octombrie s-a pronunțat în favoarea sa, însă, la recursul depus de CEC, decizia Curții de Apel a fost casată de către Curtea Supremă de Justiție, și astfel acesta nu s-a mai putut înscrie în cursa electorală.[26] În cursul misiunii preelectorale, Dl. Codreanu a atras atenția Congresului asupra neconcordanțelor de interpretare în rândul diferitelor organe electorale și judiciare, făcând referire totodată la dificultățile financiare și logistice și la presiunea impusă de timpul scurt alocat colectării semnăturilor. Acest caz reflectă lipsa de concordanță între lege (113/2019) și regulile CEC cu privire la verificarea listelor de subscripție și motivele invalidării semnăturilor din listele respective.

46. În cursul discuțiilor cu delegația Congresului, membrii CEC au recunoscut dificultățile financiare și logistice pe care cerințele de colectare a semnăturilor le presupun pentru candidați. Reiterând faptul că acțiunile CEC au respectat cu strictețe Codul electoral și legislația în vigoare, aceștia au acceptat că experiența alegerilor din octombrie 2019 a arătat că ar fi justificată o reevaluare a actualelor cerințe de înregistrare a candidaților independenți.[27]

47. În cadrul discuțiilor legate de procesul electoral, subiectul stipulărilor privind înregistrarea candidaților independenți a fost poate cel mai controversat. Plafonul ridicat stabilit pentru colectarea semnăturilor (5%) în cazul candidaților independenți la funcția de primar este perceput ca un impediment. De asemenea, modificările introduse prin Legea 113/2019 au generat ambiguitate și interpretări contradictorii vizavi de înregistrarea candidaților.

VII.         CAMPANIA/AGITAȚIA ELECTORALĂ

48. Conform noțiunilor generale ale Codului electoral 2019, agitația electorală este definită ca reprezentând acțiunile pregătitoare ce vizează difuzarea de informații cu scopul de a-i determina pe alegători să voteze unul sau altul din concurenții electorali. Articolul 52 al Codului electoral cuprinde prevederi destinate reglementării acțiunilor de agitație electorală și asigurării unor condiții echitabile concurenților electorali. Agitația electorală se admite numai după înregistrarea candidaților.     

49. Candidații pot desemna persoane de încredere care să le reprezinte interesele în relațiile cu autoritățile publice, cu alegătorii și cu consiliile și birourile electorale. Persoanele de încredere ale candidaților trebuie înregistrate de către consiliul electoral de circumscripție respectiv.

50. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili și garanta un număr minim de locuri de afișaj electoral și un număr minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii.

51. Candidații nu au voie să folosească în scop de publicitate electorală simboluri și imagini ale statului sau altor țări, nici să implice cetățeni sau instituții de peste hotare în campaniile lor electorale.

52. Funcționarii publici și angajații la stat nu au voie să se implice în acțiuni de agitație electorală în timpul programului de lucru. O declarație de presă din partea guvernului care a reamintit această interdicție și a dispus în mod oficial ca autoritățile publice să trateze toți concurenții electorali în mod egal a fost publicată în 7 octombrie.

53. Conform Articolului 52 al Codului electoral, candidații nu pot folosi mijloacele și bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali. În ciuda acestor prevederi legale,  problemele legate de folosirea necorespunzătoare a resurselor administrative au fost semnalate frecvent în cursul discuțiilor. Exemple de astfel de cazuri: folosirea abuzivă a dotărilor, vehiculelor și resurselor umane publice; candidații și-au asumat meritul pentru proiecte susținute din fonduri publice; organizarea de întâlniri cu alegătorii în instituții publice în timpul programului de lucru; folosirea bunurilor și resurselor municipale în acțiunile de agitație electorală.

54. Interlocutorii Congresului au semnalat, de asemenea, numeroase cazuri de cumpărare de voturi prin distribuirea, în rândul alegătorilor, a unor cadouri și produse furnizate în perioada de campanie electorală de către candidați sau de organizații caritabile asociate acestora. Aceste acuzații au fost confirmate de către unii candidați înscriși în cursa electorală cu care membrii delegației Congresului au avut întrevederi, care au recunoscut existența unor astfel de practici în perioada preelectorală, subliniind însă natura lor nereciprocă.

55. Legea 113/2019 a reintrodus ziua tăcerii înaintea scrutinului, agitația electorală fiind interzisă și în ziua alegerilor. S-au adus unele modificări la Codul contravențional al Republicii Moldova care a prevăzut amenzi pentru agitația electorală în ziua alegerilor sau în ziua precedentă. Interlocutorii Congresului au salutat aceste demersuri.

56. Agitația electorală a fost în general discretă, însă interlocutorii au comentat faptul că activitatea s-a întețit odată cu apropierea alegerilor. Agitația electorală a fost intensă în cazul alegerilor pentru primăria municipiului Chișinău. Interlocutorii au făcut referire la problemele semnalate candidaților de către alegători, care au vizat în principal infrastructura, dotările și serviciile, mai degrabă decât aspectele politice.

VIII.        FINANȚAREA CAMPANIILOR ELECTORALE

57. În trecut, Congresul a susținut în repetate rânduri necesitatea luării de măsuri în vederea sporirii controlului și aplicării regulilor de finanțare a partidelor și campaniilor electorale, precum și a înăspririi sancțiunilor.[28] Modificările aduse Codului electoral în august 2019 au presupus schimbări semnificative în finanțarea campaniilor și raportarea cheltuielilor efectuate în campania electorală. Interdicția finanțării sau susținerii materiale a activității partidelor politice și a campaniilor electorale de către persoane juridice a fost formulată mai explicit.

58. Articolul 41 al Codului electoral a fost modificat pentru a permite contribuții și din partea cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc/muncesc în străinătate. Pentru finanțarea campaniilor electorale, Codul permite în prezent utilizarea de resurse financiare provenite din activitatea de salariat, de întreprinzător, științifică sau din cea de creație, desfășurată de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în afara acestuia.[29] Această modificare a fost salutată de către interlocutorii Congresului, printre care și observatorii naționali ai asociației Promo-LEX, pentru faptul că oferă tuturor cetățenilor Republicii Moldova dreptul de a contribui financiar la campania concurentului electoral preferat.

59. Contribuțiile la campanii au fost limitate drastic, plafoanele donațiilor pentru partide și persoane fizice fiind reduse. Persoanele fizice din Republica Moldova nu pot dona pentru o campanie electorală mai mult de șase salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv[30]. O persoană fizică poate face donații în numerar în valoare de până la trei salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv, iar donațiile care depășesc această limită se fac prin operațiuni bancare. Persoanele juridice pot dona în prezent până la 12 salarii medii lunare pe economie. Cetățenii Republicii Moldova cu statut de persoane cu funcții de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice pot dona până la 10% din venitul lor anual, fără a depăși însă șase salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv.

60. Finanțarea de la bugetul de stat alocată partidelor politice a fost redusă de la o cotă procentuală de 0,2% din veniturile bugetului de stat la 0,1%, cu excepția veniturilor cu destinație specială. Promo-LEX critică această modificare, afirmând că aceasta va crea un dezechilibru între finanțarea publică și cea privată a partidelor politice. Creditele fără dobândă acordate de stat pentru susținerea partidelor politice sau a concurenților electorali sunt o posibilitate în condițiile enunțate la Articolul 40 al Codului electoral.

61. Termenul pentru efectuarea donațiilor a fost de asemenea redus: partidele politice nu mai au voie să accepte acum donații decât de la data începerii campaniei electorale, nu a procesului electoral așa cum era prevăzut anterior. Interlocutorii Congresului au lăsat să se înțeleagă că au fost cazuri în care această prevedere nu s-a respectat.

62. Interdicția susținerii financiare și materiale a partidelor și campaniilor electorale de către persoanele juridice care au încheiat contracte de achiziții publice a fost întărită. Este interzisă susținerea financiară a campaniilor de către persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice, precum și de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt.

63. CEC și CECE-urile de nivelul întâi și doi exercită atribuții de supraveghere a respectării legislației privind finanțarea campaniilor electorale. Obligațiile de raportare financiară au fost destul de detaliate în cazul alegerilor locale din octombrie 2019. Fiecare concurent electoral are obligația de a deschide un cont bancar dedicat denumit ‚Fond electoral’ și de a anunța Comisia Electorală Centrală despre persoana responsabilă de finanțele sale (trezorierul). CEC a stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral în mărime de 21.062.750 lei.[31]

64. Rapoartele privind veniturile și cheltuielile din campania electorală trebuie prezentate în termen de 3 zile de la deschiderea contului „Fond electoral” și, ulterior, săptămânal în cazul partidelor și blocurilor electorale, respectiv o dată la două săptămâni în cazul candidaților independenți. În termen de 48 de ore de la primirea rapoartelor, CEC publică pe pagina sa web rapoartele din partea partidelor și blocurilor electorale, iar CECE-urile, pe pagina lor, pe cele ale candidaților independenți. Aceste organe verifică totodată acuratețea conturilor și conformitatea cu prevederile legale. Acestea și alte organe competente, precum instanțele judecătorești, pot impune concurenților electorali sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind raportarea financiară prevăzute în Codul electoral, în special Articolele 40, 41 și 43.

65. În vederea verificării corectitudinii rapoartelor prezentate de candidați cu privire la finanțarea campaniilor electorale, CEC se relaționează cu alte organe ale statului, informațiile financiare din rapoarte făcând obiectul unor verificări încrucișate realizate împreună cu organisme precum Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale și Agenția de Achiziții Publice. Totuși, potrivit CEC, există probleme în ce privește accesibilitatea și compatibilitatea evidențelor și bazelor de date, iar CEC dispune de personal limitat. Măsurile de control financiar necesită încă revizuire.

66. Concurenților electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere. Conform Articolului 181 din Codul penal, oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor se pedepsește cu amendă. În schimb, sunt permise cadourile simbolice cumpărate din mijloace declarate sau din Fondul electoral.

67. Creditele acordate de stat pentru susținerea partidelor politice și a concurenților electorali sunt permise în condițiile prevăzute la Articolul 40 al Codului electoral. Aceste credite se sting, complet sau parțial, de către stat în funcție de numărul de voturi primite de concurentul electoral în circumscripția electorală respectivă.

68. În cazul alegerilor parlamentare, partidele politice beneficiază de o compensație financiară dacă pe listele lor figurează femei și tineri (cu vârste între 18-35 ani). Partidele care respectă cota de cel puțin 40% de candidați femei înaintați în circumscripțiile uninominale beneficiază de o majorare a suportului bugetar de cel puțin 10% din suma alocată respectivului partid și de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie ales în circumscripția uninominală. Este dezamăgitor faptul că nu s-au instituit astfel de stimulente în cazul alegerilor locale. Nu există nici vreun mecanism pentru clasarea femeilor pe listele de candidați, precum așa-numitul sistem fermoar [alternarea candidaturilor feminine cu cele masculine].

69. Limitele explicite ale donațiilor efectuate campaniilor electorale și noile proceduri de raportare au fost considerate de echipa de observare și interlocutorii Congresului ca mijloace de sporire a transparenței. Cu toate acestea, s-au semnalat încălcarea limitelor, folosirea abuzivă a resurselor administrative, subraportarea costurilor și donații în cadouri cum ar fi biciclete.[32]

IX.       CONTESTAȚIILE

70. Pentru contestațiile privind desfășurarea procesului electoral au fost instituite diverse structuri și proceduri. Alegătorii și candidații pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale, precum și acțiunile/inacțiunile candidaților. Contestațiile privind organizarea și desfășurarea alegerilor sunt examinate de către organele electorale. Contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori sunt examinate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Deciziile organelor electorale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestațiile depuse pot fi atacate în instanță. Codul electoral (Articolele 72-74) prevede proceduri detaliate în ce privește depunerea și examinarea contestațiilor și apelurilor.

71. În cursul alegerilor locale au fost inițiate mai multe contestații și apeluri cu privire la respingerea candidaturilor de către CECE, folosirea abuzivă a resurselor sau încălcarea regulilor privind finanțarea campaniilor electorale. Potrivit interlocutorilor Congresului, concurenții electorali adesea nu cunosc bine procedurile și termenele limită de depunere a contestațiilor și apelurilor, astfel că acestea sunt respinse din rațiuni procedurale.

X.         MASS-MEDIA

72. Constituția Republicii Moldova garantează libertatea de opinie și a exprimării fără cenzură. Pe de altă parte, mass-media în Moldova, deși diversă, este considerată a fi destul de politizată și polarizată. Multe dintre principalele instituții mass-media sunt deținute de politicieni și/sau oameni de afaceri. Concentrarea pieței media și monopolul pieței publicitare sunt văzute ca limitând accesul la informații și facilitând abordările părtinitoare. În ultimii ani au fost efectuate unele schimbări în materie de reglementare, iar mass-media, conform Codului electoral (Articolul 69), are obligația de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor. Totuși, în clasamentul libertății presei (Press Freedom Index) pe anul 2019,[33] publicat de Reporteri Fără Frontiere, Republica Moldova se clasează pe locul 91 din 180 țări.

73. În 1996 a fost înființat Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). CCA este o autoritate publică autonomă care reglementează serviciile media audiovizuale publice și private în Republica Moldova și supraveghează punerea în aplicare a Codului serviciilor media audiovizuale. Acesta asigură controlul asupra modului în care furnizorii și distribuitorii de servicii media își îndeplinesc obligațiile asumate și soluționează petițiile legate de activitatea furnizorilor de servicii media. În octombrie2018, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un nou Cod al serviciilor media audiovizuale elaborat în urma unui proiect comun UE-Consiliul Europei. Noul Cod se presupune că va spori pluralismul mass-media prin faptul că face cunoscuți publicului și autorităților de reglementare beneficiarii (proprietarii) reali ai instituțiilor mass-media, însă la ora actuală acesta nu se aplică la media scrisă și cea online. În virtutea Codului serviciilor media audiovizuale și a Legii presei, relatările media trebuie să fie corecte, imparțiale și echilibrate, iar discursul instigator la ură este interzis. CCA examinează și soluționează contestațiile privind conduita radiodifuzorilor în cursul campaniilor electorale.

74. Codul electoral (Articolul 70) enunță obligațiile legate de reflectarea campaniilor electorale de către mass media. Candidații ar trebui să beneficieze de acces egal la media finanțată de stat. În perioada electorală, nu pot fi realizate sondaje de opinie decât cu notificarea Comisiei Electorale Centrale. Prin Hotărârea sa nr. 2587 din august 2019, CEC a adoptat un regulament privind reflectarea în mass-media a campaniei electorale la alegerile locale din octombrie 2019. Radiodifuzorii au obligația de a depune la CCA o declarație privind politica editorială pentru campania electorală. Doi radiodifuzori care nu și-au declarat astfel politica editorială au fost sancționați de CCA în 13 septembrie.

75. În 22 august, Codul de conduită privind desfășurarea și reflectarea campaniei electorale a fost semnat de trei companii media (NTV Moldova, Compania Teleradio-Moldova și Poli Disk - Novoe Radio), cinci partide politice (PVE, PL, PLDM, PSRM și PPCD) și o organizație social-politică (MPSN).[34] În pregătirea alegerilor din octombrie, jurnaliștii din partea a peste 20 de instituții mass-media au participat la un curs de instruire organizat de CEC și PNUD.[35] Instruirea a vizat asigurarea reflectării corecte de către mass-media a alegerilor și procesului electoral.

76. În campania electorală pentru alegeri parlamentare, prezidențiale și referendumuri republicane, radiodifuzorii naționali sunt obligați, iar cei locali/regionali sunt în drept să organizeze dezbateri electorale.[36] Aceste dezbateri trebuie difuzate în direct și la ore de maximă audiență. Deși utilizarea rețelelor sociale pentru a viza alegătorii crește semnificativ, televiziunea continuă să reprezinte mijlocul de comunicare cu cea mai mare influență la nivel național. Prin urmare, observatorii din partea Congresului și-au exprimat îngrijorarea în ce privește faptul că mulți candidați nu au participat la astfel de dezbateri, în special principalii candidați din primul tur al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Chișinău.

77. Radiodifuzorii au obligația de a raporta săptămânal cu privire la volumul emisiunilor consacrate campaniei. În plus față de cele declarate de radiodifuzori, CCA monitorizează modul de reflectare a campaniei de către radiodifuzorii naționali și prezintă Comisiei Electorale Centrale rapoartele de monitorizare. Deși CCA are sarcina de a monitoriza peisajul media, în cazul alegerilor din 20 octombrie, a ales să monitorizeze numai șase canale, respectiv două posturi radio și patru posturi TV.[37] Ca atare, o serie de radiodifuzori influenți au fost omiși din procesul de monitorizare al cărui impact a fost astfel redus. În perioada electorală, CCA e emis rapoarte la fiecare zece zile. Spiritul și litera legii au fost slab respectate, după cum arată (a) un raport  din care reiese că 8 din 10 posturi au încălcat legea prin faptul că nu au prezentat cel puțin jumătate dintre candidați în ultimele două săptămâni de campanie și (b) raportul CCA pentru perioada 20-29 septembrie în care s-a considerat a fi necesar un îndemn adresat radiodifuzorilor de a respecta legislația în reflectarea campaniei electorale.[38]

78. În cursul vizitelor de monitorizare efectuate de delegația Congresului atât înainte, cât și în timpul alegerilor, ONG-urile i-au adus la cunoștință acesteia faptul că monitorizarea mass-mediei în campania electorală a fost una părtinitoare, după cum o dovedea alegerea radiodifuzorilor ce urmau a fi monitorizați; abordarea CCA percepută a fi în favoarea guvernului și incapacitatea CCA de a critica acțiunile selective ale anumitor radiodifuzori.  

XI.       OBSERVATORI NAȚIONALI ȘI INTERNAȚIONALI

79. Observatorii naționali și internaționali a fost foarte prezenți în timpul alegerilor din 20 octombrie. La Articolul 68 al Codului electoral sunt redate funcțiile și statutul observatorilor și procedurile de acreditare a acestora. Acest articol a fost modificat prin Hotărârea nr. 2637 adoptată de CEC pe 2 septembrie 2019. Modificările au vizat, printre altele, eliminarea obligației de a depune un formular semnat de persoana a cărei acreditare este solicitată, și înlocuirea obligației de abținere de la orice fel de comentarii cu obligația de abținere de la a face agitație în favoarea sau în defavoarea concurenților electorali. CEC a publicat și un ghid al observatorului la alegerile locale generale din octombrie 2019.

80. Comisia Electorală Centrală acreditează reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai guvernelor statelor străine, precum și observatori naționali ai organizațiilor neguvernamentale. La cererea concurenților electorali, CECE acreditează câte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secțiile de votare. CECE acreditează observatori și din partea asociațiilor obștești calificate din Republica Moldova. Membrii misiunii preelectorale au fost informați de către Președintele CEC cu privire la acreditarea a 755 observatori naționali și 49 observatori internaționali reprezentând 15 instituții.

81. Observatorii acreditați de Comisia Electorală Centrală au dreptul să monitorizeze procesul electoral pe întreg teritoriul țării și la toate secțiile de votare, în timp ce observatorii acreditați de CECE, doar pe teritoriul circumscripției respective. Observatorii acreditați au dreptul să monitorizeze operațiile electorale și să asiste la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la toate informațiile cu caracter electoral, la listele electorale și la procesele verbale întocmite de organele electorale. În data de 20 octombrie, observatorii au fost prezenți în toate etapele procesului electoral, colectând date în vederea analizelor naționale și internaționale.

XII.      ZIUA ALEGERILOR

82. În ziua alegerilor, dimineața devreme, 11 echipe ale Congresului au vizitat circa 200 de secții de votare unde au rămas până târziu când s-a încheiat numărarea voturilor. Secțiile de votare au fost alese aleatoriu, dar au inclus localități urbane și rurale, unele fiind destinate doar alegerilor pentru funcția de primar și de consilier local, altele destinate alegerilor parlamentare, raionale, municipale și consiliului local. Observatorii Congresului au fost la fața locului la deschiderea și închiderea secțiilor de votare, urmărind procesul de votare, votul cu urna mobilă, numărarea și declararea rezultatelor.

83. Alegerile s-au derulat pașnic, doar o echipă a Congresului fiind informată despre un caz de intimidare a unei candidate, iar o alta, despre reclamații privind unele activități de campanie organizate în aproprierea secției de votare.[39] Potrivit delegației Congresului, procesul electoral a fost unul în general bine administrat, Șeful delegației descriind ziua ca fiind, o zi a votului desfășurată cu calm și ordonat’.[40] Personalul de la secțiile de votare a cooperat în totalitate cu observatorii. În opinia echipelor, comisiile au fost eficiente și bine pregătite. A fost evident că mulți membri ai comisiilor, în special președinții, aveau o experiență bogată în administrarea alegerilor.

84. La secțiile de votare vizitate, personalul electoral a informat observatorii că autoritățile publice competente le asiguraseră instruire adecvată și suficiente materiale pentru a efectua pregătirile necesare în vederea alegerilor, fiind de părere că „call center-ul” operat de CICDE și verificarea electronică a înregistrării alegătorului au făcut ca procesul să fie mai ușor și mai eficient. Alegătorii au fost identificați în ziua alegerilor cu ajutorul Sistemului Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS), o versiune electronică a listelor electorale. Documentele de identitate ale alegătorilor au fost verificate electronic pentru a vedea dacă aceștia erau corect înscriși pe listele secției de votare respective și pentru a împiedica votul multiplu. Sistemul de verificare electronică a funcționat eficace. O echipă a Congresului a observat, însă, că unele persoane decedate figurau încă pe lista electorală.[41]

85. Observatorii au comentat și cu privire la componența de gen a comisiilor electorale, multe dintre acestea având un număr ridicat de membri de sex feminin.

86. Observatorii au remarcat că multe secții de votare nu erau ușor accesibile persoanelor cu handicap fizic, iar unele secții au devenit aglomerate foarte rapid.

87. Observatorii Congresului au sesizat anumite deficiențe și neconcordanțe procedurale, vizând spre exemplu sigilarea urnelor de vot, utilizarea camerelor de luat vederi, insuficienta respectare a secretului votului și ștampilarea buletinelor de vot pe verso. Majoritatea acestor situații s-ar putea datora nivelului diferit de cunoștințe și experiență în rândul membrilor comisiilor. În majoritatea secțiilor de votare vizitate de observatorii Congresului, camerele de luat vederi erau stinse în timpul zilei, folosite doar dimineață și seara pentru înregistrarea procedurilor de deschidere și de numărare. În linii mari, numărarea voturilor s-a desfășurat în mod transparent și cu profesionalism (o dovadă a experienței personalului electoral), excepții fiind observate în două din secțiile de votare vizitate de membrii Congresului.

XIII.     REZULTATE

88. Conform rezultatelor oficiale anunțate de către CEC, participarea la vot în ziua de 20 octombrie a fost în proporție de 41,68%, cu 7% mai puțin decât în 2015. Acesta a fost un procent dezamăgitor de scăzut dată fiind campania de informare și sensibilizare a alegătorilor intens promovată. Din cele 46 de partide politice înregistrate în Moldova, 21 au participat în alegeri cu candidați înscriși și liste. Alegătorii au avut astfel o gamă rezonabilă de opțiuni.

89. În urma alegerilor, PSRM deține numărul cel mai mare de consilieri în 16 consilii raionale și municipale; blocul ACUM în 11 consilii raionale; PD în 6 consilii raionale. În Consiliul Municipal Chișinău (51 mandate), PSRM va avea 22 consilieri; ACUM – 19; Partidul Liberal – 3; PD – 2; Partidul Șor – 2. PCRM, PUN și Forța Nouă, câte un consilier fiecare.

90. În primul tur de scrutin au fost aleși 518 primari. Candidații independenți au fost aleși în funcția de primar în 64 de localități. Dintre primarii aleși, 191 au candidat sub sigla PD; 124 primari au reprezentat PSRM, 82, blocul ACUM; 26 au reprezentat PLDM; 13 au reprezentat Partidul Șor; 10 au reprezentat Partidul Nostru; 4, Partidul Comuniștilor; 2 au reprezentat Partidul Popular Românesc; 1 reprezintă Partidul Liberal și 1, Partidul Unității Naționale.

91. Pe 3 noiembrie 2019, s-a organizat un al doilea tur de scrutin în 384 de localități din întreaga țară pentru alegerea candidaților la funcția de primar care nu obținuseră peste 50% voturi în primul tur de scrutin. Congresul nu a trimis o echipă de observare și pentru al doilea tur de scrutin, însă a urmărit cu mare atenție rezultatul, în special în capitala țării. Participarea alegătorilor, după cum a anunțat CEC, a fost în proporție de 41,68 la sută, însă, în ciuda unor alegeri contestate vehement, participarea alegătorilor în municipiul Chișinău nu a depășit 37,78 procente.

92. Numai 84 din cei 384 primari aleși sunt femei (21,9 la sută). Din primarii aleși, 49 au fost candidați independenți; 71 au reprezentat PD (191 în primul tur); 83 primari au reprezentat PSRM (124 în primul tur); 91 au reprezentat blocul ACUM (82 în primul tur); 22 au reprezentat PLDM (26 în primul tur); 30 au reprezentat Partidul Șor (13 în primul tur); 14 au reprezentat Partidul Nostru (10 în primul tur); 6, Partidul Comuniștilor (4 în primul tur); 5 au reprezentat Partidul Unității Naționale (1 în primul tur) și 4 au reprezentat Uniunea Salvați Basarabia.

93. Alegerile locale din 2019 nu au produs schimbări majore în ce privește echilibrul de gen în rândul politicienilor locali din Republica Moldova. În ciuda cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listelor de candidați, numărul femeilor care au candidat la funcția de consilier și de primar a fost sub 30%. La fel, numărul femeilor alese a fost sub 30%. Situația femeilor în politică a fost subminată de faptul că nu s-a insistat asupra cerinței de reprezentare a fiecărui sex în proporție minimă de 40% pe listele de candidați. În schimb, femeile au continuat să fie cele care au desfășurat majoritatea treburilor administrative la nivelul inferior al administrației electorale.

XIV. URMĂRILE ALEGERILOR LOCALE

94. În cadrul unei conferințe de presă organizate în 4 noiembrie 2019, premierul Maia Sandu a promis că Guvernul va lucra cu toți primarii și autoritățile publice locale alese și că „cea mai mare victorie în aceste alegeri este că au fost libere”. Cu toate acestea, situația politică s-a schimbat foarte rapid. Alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău au avut implicații semnificative în ce privește situația politică locală, dar și națională. În confruntarea din turul al doilea organizat în 3 noiembrie, candidatul Partidului Socialist (PSRM), Ion Ceban (52,39% din voturi), l-a învins pe candidatul blocului ACUM, Andrei Năstase (47,61%). Acest lucru a însemnat că orașul are pentru prima oară un primar socialist considerat de comentatori ca fiind afiliat Moscovei. Victoria candidatului socialist în cursa pentru primăria orașului Chișinău a înrăutățit relațiile deja tensionate din cadrul coaliției de guvernare PSRM - blocul ACUM. În 12 noiembrie, socialiștii au depus o moțiune de cenzură (declanșată de procesul de recrutare a candidaților la funcția de procuror general), care a dus la demisia Prim-ministrului Maia Sandu și la căderea Guvernului. Ulterior, Președintele Igor Dodon l-a desemnat pe Ion Chicu în funcția de premier și lider al unui guvern ‚tehnocrat’ aflat sub conducerea Partidului Socialist (PSRM) și a Partidului Democrat (PDM). UE a avertizat că votul de neîncredere transmite semnale îngrijorătoare în ce privește procesul de reformă în această țară.[42]


ANEXA I

PROGRAMUL MISIUNII PREELECTORALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

(2-4 OCTOMBRIE 2019)

Delegația

Membrii delegației Congresului:

Dl. Vladimir PREBILIC, Slovenia (L, SOC), Șeful delegației

Dna Barbara TOCE, Italia (L, SOC), Vicepreședinte al Congresului

Dl. Robert GRUMAN, România, (R, PPE-CCE), Președintele Comisiei de guvernanță

Dna Rosaleen O’GRADY, Irlanda (GILD, R), Purtător de cuvânt al Congresului pe probleme legate de observarea alegerilor locale și regionale

Dl. Magnus BERNTSSON, Suedia (PPE-CCE, R)

Dna Nino KAVTARADZE, Georgia (PPE-CCE, L)

Expert

Dl. Matej GOMBOSI, Expert al Congresului în materie electorală

Secretariatul Congresului

Dna Renate ZIKMUND, Șef Serviciu ad interim, Departamentul Activități statutare, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale

Dl. Adam DRNOVSKY, Responsabil Observare electorală, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale

Dna Martine ROUDOLFF, Asistent, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale

Miercuri, 2 octombrie 2019

Diverse ore           Sosirea la Chișinău a membrilor delegației Congresului

Joi, 3 octombrie 2019

08:45 – 09:30         Informare inițială a delegației de către Secretariatul Congresului

                            Loc: Jazz Hotel

10.00 – 11.00         Întâlnire cu Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova, Dl. Dorin CIMIL

                            Loc: CEC

11:15 – 12:15         Întâlnire cu ambasadorii țărilor reprezentate în cadrul delegației preelectorale și reprezentanți UE, PNUD și OSCE

·         Ambasador Daniel IONIȚĂ, Ambasada României

·         Dl. Mikheil CHKHEIDZE, Prim secretar și consul, Ambasada Georgiei

·         Dna Anja JAHN GÜNTHER, Prim secretar, Ambasada Suediei

·         Dna Alla SKVORTOVA, Specialist programe/Lider Grup guvernanță, justiție și drepturile omului, PNUD Moldova

·         Dl. Michael SCHIEDER, Misiunea OSCE în Moldova

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

12:15 – 13:30         Pauză de prânz

13:30 – 14:30         Întâlnire cu reprezentanți ai ONG-urilor și organizațiilor tip think tank

·         Dl. Valeriu PAȘA, WatchDog

·         Dna Nadine GOGU, Centrul pentru Jurnalism Independent

·         Dna Alina ANDRONACHE, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

14.30 – 15.30         Întâlnire cu reprezentanți ai asociației obștești Promo‑LEX (observatori naționali)

·         Dl. Pavel POSTICĂ, Director programe

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

15.45 – 16.30         Întâlnire cu Dl. Dorin CHIRTOACĂ (Partidul Liberal), candidat în alegerile locale din Chișinău

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

16.30 – 17.15         Întâlnire cu Dl. Renato USATÎI (Partidul Nostru), candidat în Municipiul Bălți, și Dl. Ivan DIACOV, candidat în alegerile locale din Chișinău

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

17:30 – 18:30         Întâlnire cu reprezentanți ai delegației moldovene în cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale și reprezentanți ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM)

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

18:30 – 19:00         Întâlnire cu Dl. Ruslan CODREANU

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

19:00                    Informare/raport post-întâlniri

Vineri, 4 octombrie 2019

08.00 – 8.40          Mic dejun de lucru cu Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Dl. William MASSOLIN

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

08:45 – 09:30         Întâlnire cu dl. Octavian ȚÎCU, (Partidul Unității Naționale), candidat în alegerile locale din Chișinău

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

09.45 – 11.00         Întâlnire cu reprezentanți mass-media

·         Dna Alina RADU, Ziarul de Gardă

·         Dna Mariana RAȚĂ, TV 8

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

Diverse ore             Plecarea membrilor delegației Congresului


ANEXA II

COMUNICAT DE PRESĂ (MISIUNE PREELECTORALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA)

OBSERVAREA ALEGERILOR DIN 20 OCTOMBRIE 2019

O delegație a Congresului va vizita Chișinău în cadrul unei misiuni preelectorale

În perioada 2-4 octombrie 2019, o delegație din partea Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei va efectua o misiune preelectorală în Chișinău (Republica Moldova) pentru a evalua campania și pregătirile ce vizează alegerile locale din 20 octombrie.

În cursul vizitei sunt programate întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai corpului diplomatic, mass-mediei și ONG-urilor, precum și cu delegația Republicii Moldova în cadrul Congresului și cu asociația autorităților locale. De asemenea, va exista și un schimb de opinii cu candidații la funcția de primar al municipiului Chișinău.

Delegația Congresului:

Membrii Congresului:

Dl. Vladimir PREBILIC, Slovenia (SOC), Șeful delegației

Dna Barbara TOCE, Italia (SOC), Vicepreședinte al Congresului

Dl. Robert GRUMAN, România (PPE/CCE), Președinte al Comisiei de guvernanță

Dna Rosaleen O’GRADY, Irlanda (GILD), Purtător de cuvânt al Congresului pe probleme legate de observarea alegerilor locale și regionale

Dl. Magnus BERNTSSON, Suedia (PPE/CCE)

Dna Nino KAVTARADZE, Georgia (PPE/CCE)

Expert

Dl. Matej GOMBOSI, Expert al Congresului în materie electorală

Secretariatul Congresului:

Dna Renate Zikmund, Șef Serviciu ad interim, Departamentul Activități statutare, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale, renate.zikmund@coe.int – +33 (0)6 59 78 64 55

Dl. Adam DRNOVSKY, Responsabil Observare electorală, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale

Dna Martine ROUDOLFF, Asistent, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale


ANEXA III

PROGRAMUL MISIUNII ELECTORALE PRINCIPALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

(17-21 OCTOMBRIE 2019)

OBSERVAREA ALEGERILOR DIN 20 OCTOMBRIE 2019

Delegația

Membrii Congresului

Șeful delegației/Raportor:

Dl. Vladimir PREBILIC, Slovenia (SOC, L)

Dna Barbara TOCE, Italia (SOC, L), Vicepreședinte al Congresului

Dl. Robert GRUMAN, România (PPE-CCE, R), Președinte al Comisiei de Guvernanță

Dl. Marc COOLS, Belgia (GILD, L), Co-raportor privind Republica Moldova

Dl. Leo AADEL, Estonia (GILD, R)

Dl. Magnus BERNTSSON, Suedia (PPE-CCE, R)

Dna Majlinda BUFI, Albania (SOC, L)

Dl. David ERAY, Elveția (GILD, R)

Dl. Geert GABRIELS, Olanda (SOC, L)

Dl. Gintautas GEGUZINSKAS, Lituania (PPE-CCE, L)

Dna Daniela GIANNONI, San Marino (NÎ, R)

Dna Antje GROTHEER, Germania (SOC, R)

Dl. Atte KALEVA, Finlanda (PPE-CCE, L)

Dna Nino KAVTARADZE, Georgia (PPE-CCE, L)

Dl. Matija KOVAC, Serbia (PPE-CCE, R)

Dl. Jean-Pierre LIOUVILLE, Franța (SOC, R)

Dna Isabelle MOINNET-JOIRET,Belgia (PPE-CCE, R)

Dna Rosaleen O’GRADY, Irlanda (GILD, R)

Dl. Thanasis PAPATHANASIS, Grecia (PPE-CCE, L)

Dl. Jozsef PFEFFER, Ungaria (PPE-CCE, L)

Expert

Dna Brid QUINN, Expert al Congresului în materie electorală

Secretariatul Congresului

Dna Renate ZIKMUND, Șef Serviciu ad interim, Departamentul Activități statutare, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale

Dl. Adam DRNOVSKY, Responsabil Observare electorală, Observarea alegerilor locale și regionale

Dna Martine ROUDOLFF, Asistent, Divizia Observarea alegerilor locale și regionale

Dl. Sandro WELTIN, Fotograf, Direcția Comunicare, Consiliul Europei

Joi, 17 octombrie 2019

Diverse ore           Sosirea la Chișinău a membrilor delegației Congresului

17.00                    Informare inițială internă de către secretariat

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

19:30 – 20:30         Recepție / cină oferită de Ambasadorul României la Chișinău, Dl. Daniel IONIȚĂ, membrilor delegației și ambasadorilor țărilor reprezentate în cadrul delegației

Vineri, 18 octombrie 2019

09:00 – 10:00         Întâlnire cu Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova, Dl. Dorin CIMIL, și Dl. Vladimir ȘARBAN, Vicepreședinte CEC

                            Loc: CEC, str. Vasile Alecsandri nr. 119, Chișinău

10:30 – 11:15         Întâlnire cu Dl. Dritan TAULLA, Șeful Misiunii de observare ENEMO în Moldova și membrii echipei ENEMO

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

12:00 – 13:30         Pauză de prânz

14:00 – 14:50         Întâlnire (subdelegație) cu Secretarul general al Guvernului, Dl. Andrei SPÂNU și Secretarul general adjunct al Guvernului, Dl. Adrian ERMURACHI

                            Loc: Cancelaria de Stat, Casa Guvernului (intrarea din Str. Pușkin)

15.00 – 15.50         Întâlnire cu Președintele Consiliului Audiovizualului, Dl. Dragoș VICOL și Dna Tatiana BURAGA

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

17.00 – 18.00         Întâlnire cu reprezentanți ai asociației obștești Promo‑LEX (observatori naționali)

·         Dl. Ion MANOLE, Director Executiv Promo-LEX

·         Dl. Pavel POSTICĂ, Director Programe

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

18.00 – 18.15         Informare tehnică cu secretariatul în vederea zilei alegerilor

18.15 – 18.30         Informare tehnică cu translatorii și șoferii în vederea zilei alegerilor

Sâmbătă, 19 octombrie 2019

09.00 – 09.50         Întâlnire cu Dl. Ion CEBAN, (Partidul Socialiștilor), candidat în alegerile locale din Chișinău

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

11.00 – 11.50         Întâlnire cu Dl. Vlad CEBOTARI, (Partidul Democrat), candidat în alegerile locale din Chișinău

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

12:00 – 12:50         Întâlnire cu DnaLilia RANOGAEȚ, (Partidul Național Liberal), candidat în alegerile locale din Chișinău

                            Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

13:00 – 14:30         Pauză de prânz

Duminică, 20 octombrie 2019

ZIUA ALEGERILOR

06.30                      Detașarea echipelor de observare

23.00                      Informare/raport post-alegeri

                              Loc: Jazz Hotel

Luni, 21 octombrie 2019

11.00 – 12.00          Conferință de presă

                              Loc: Jazz Hotel, Sala Saxophone

Diferite ore             Plecarea membrilor delegației Congresului


ANEXA IV

PLANUL DE DETAȘARE A ECHIPELOR DE OBSERVARE

OBSERVAREA ALEGERILOR DIN 20 OCTOMBRIE 2019

Echipa 1

Chișinău 1 (centru și împrejurimile spre vest: Durlești, Codru, Ialoveni, Trușeni, Vatra, Strășeni)

Vladimir PREBILIC, Șeful delegației

Brit QUINN, Expert

Renate ZIKMUND

Sandro WELTIN

Translator: MOLD-EN

Echipa 2

Chișinău 2 (centru și împrejurimile spre est: Botanica, Băcioi, Sângera, Chetrosu, Mereni, Colonița, Stăuceni)

Antje GROTHEER

Geet GABRIELS

Martine ROUDOLFF

Translator: MOLD-EN

Echipa 3

Criuleni (Dubăsari, Molovata, Cocieri)

Robert GRUMAN

Jozsef PFEFFER

Translator: MOLD-EN

Echipa 4

Anenii Noi, Ștefan Vodă, Căușeni

Leo AADEL

Gintautas GEGUZINSKAS

Translator: MOLD-EN

Echipa 5

Găgăuzia (Comrat, Basarabeasca, Taraclia, Ceadâr-Lunga, Vulcănești)

Matija KOVAC

Adam DRNOVSKY

Translator: RU-EN

Echipa 6

Cimișlia (Gura Galbenei, Porumbrei, Ecaterinovca, Cenac, Ciucur-Mingir, Selemet)

Rosaleen O’GRADY

Magnus BERNTSSON

Translator: MOLD-EN

Echipa 7

Cahul (Cantemir, Toceni, Țiganca, Roșu, Manta)

Isabelle JOIRET

Jean-Pierre LIOUVILLE

Translator: MOLD-FR

Echipa 8

Orhei (Piatra, Zorile, Podgoreni, Zahoreni, Rezina)

Barbara TOCE

Daniela GIANNONI

Translator: MOLD-EN

Echipa 9

Călărași (Ungheni, Nisporeni, Răciula, Pitești, Soltănești)

Majlinda BUFI

Thanasis PAPATHANASIS

Translator: MOLD-EN

Echipa 10

Florești (Șoldănești, Japca, Alcedar)

Atte KALEVA

Nino KAVTARADZE

Translator: MOLD-EN

Echipa 11

Bălți (Sângerei, Telenești, Alexăndreni, Izvoare, Tăura Veche)

Marc COOLS

David ERAY

Translator: MOLD-FR

ANEXA V

COMUNICAT DE PRESĂ

OBSERVAREA ALEGERILOR DIN 20 OCTOMBRIE 2019

Republica Moldova: Constatări preliminare ale misiunii de observare a alegerilor locale

La invitația autorităților Republicii Moldova, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a detașat în data de 20 octombrie 2019, 11 echipe formate din 24 de observatori din 21 de țări europene în vederea observării alegerilor locale în cele 180 secții de votare din întreaga țară.

„În general, alegerile au fost organizate de comisii bine pregătite, votarea s-a desfășurat într-o manieră ordonată, iar numărarea s-a făcut cu profesionalism”, a declarat Vladimir PREBILIC (Slovenia, SOC), șeful delegației Congresului, în cadrul unei conferințe de presă ținute astăzi la Chișinău.

Majoritatea interlocutorilor noștri au apreciat, în general, modificările recente ale cadrului juridic electoral, deși acestea au intervenit târziu, ceea ce este în contradicție cu Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția”, a declarat șeful delegației care salută progresele înregistrate în finanțarea campaniei electorale, în special plafonul redus pentru donații și măsurile ce vizează prevenirea utilizării necorespunzătoare a resurselor administrative, prin reguli mai stricte legate de achiziții, interdicția campaniei în ziua alegerilor, precum și posibilitățile mai mari de verificare a exactității listelor de alegători, și îmbunătățirea situației din mass-media.

Cu toate acestea, șeful delegației Congresului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la cerințele de înregistrare pentru candidații independenți care sunt excesiv de greoaie în comparație cu situația candidaților din partea partidelor politice. „Cerința minimă în ceea ce privește colectarea de semnături pentru un candidat la primărie independent este de 5%, față de 1% din numărul alegătorilor din circumscripția în cauză, cum recomandă Comisia de la Veneția. Autoritățile Moldovei ar trebui să modifice dispozițiile relevante”, a explicat acesta.

„Suntem preocupați și de situația femeilor în politica locală și de faptul că cerința legală a unei cote de 40% pentru listele de candidați este, de facto, subminată în multe cazuri”, a declarat Vladimir PREBILIC, amintind că femeile erau prezente în număr mare la secțiile de votare și că Republica Moldova are acum un prim ministru de gen feminin. „Creșterea numărului de femei în politică la nivel local ar trebui să reprezinte atât un angajament, cât și o obligație”, a mai insistat acesta.

Șeful delegației a subliniat, de asemenea, unele deficiențe legislative pe care autoritățile ar trebui să le abordeze în viitorul apropiat, precum și inconsecvențele procedurale observate în unele locuri, în special în ceea ce privește utilizarea camerelor video, respectarea secretului votului și sigilarea urnelor. Acesta a regretat, de asemenea, rata scăzută a participării la vot, de 42%, datorată probabil uzurii alegătorilor în urma diferitelor alegeri care au avut loc în țară.

În cele din urmă, acesta a reamintit recomandările deja adoptate de Congres, în special cele privind introducerea de măsuri eficace de combatere a utilizării necorespunzătoare a resurselor administrative, precum și adoptarea de amendamente legislative pentru a acorda drept de vot doar alegătorilor care au efectiv o reședință permanentă (sau domiciliu) în circumscripția în cauză, și nu doar o reședință temporară.

Raportul Congresului referitor la această misiune de observare va fi examinat în vederea aprobării în cadrul întâlnirii Comisiei de monitorizare din 11 februarie 2020.



[1] L: Camera Autorităților Locale / R: Camera Regiunilor.

PPE/CCE: Grupul Partidului Popular European al Congresului.

SOC/V/DP: Grupul Socialiștilor, Verzilor și Democraților Progresiști.

GILD: Grupul Independent Liberal și Democrat.

CRE: Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

NÎ: [Neînscriși] Membri care nu aparțin niciunui grup politic al Congresului.

[2] Dezbătut si aprobat de Forumul Statutar la 28 Septembrie 2020 (vedeți CG-FORUM(2020)01-04final memorandum explicativ) raportor:  Vladimir PREBILIC, Slovenia (L, SOC/V/DP)

[3] Recomandarea 375(2015) și Rezoluția 382(2015) privind criteriile de prezentare a candidaturii la alegerile locale și regionale.

[4] Pregătit cu contribuția expertului Congresului, Prof. Brid QUINN, Irlanda.

[5] CG36(2019)15final Democrația locală și regională în Republica Moldova (Comisia privind onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de statele membre semnatare ale Cartei europene a autonomiei locale (Comisie de monitorizare)

[6] CG36(2019)15final, p. 20, raport disponibil (în limba engleză) aici https://rm.coe.int/local-and-regional-democracy-in-the-republic-of-moldova-monitoring-com/1680939183

[7] Raportul Congresului CG36(2019) Democrația locală și regională în Republica Moldova

[8] Comisia de la Veneția (2002) Codul de bune practici în materie electorală 

[9] ENEMO Primul raport interimar, octombrie 2019

[11] Codul electoral 2019, Articolul 18(4)

[12] Codul electoral 2019, Articolul 28

[13] Ibid.

[14] Articolul 33 al Codului electoral

[16] Notă informativă, Delegația preelectorală a Congresului

[17] Codul electoral 2019, Art. 1, definește organizațiile social-politice ca fiind partide, fronturi, ligi, mișcări politice de masă, înregistrate în condițiile Legii privind partidele și alte organizații social-politice.

[18] Promo-LEX, Raportul nr. 4, p. 36

[19] CDL-AD(2018)008

[20] Codul Electoral 2019, Articolul 138.

[21] Comisia de la Veneția (2002) Codul de bune practice în materie electorală, Partea I, Paragraful 1.3

[22] Concluziile preliminare ale delegației Congresului, disponibile (în limba engleză) aici https://www.coe.int/en/web/congress/-/republic-of-moldova-preliminary-findings-of-the-local-election-observation-mission.

[23] ENEMO Primul raport interimar, octombrie 2019, p. 11.

[24]RAPORT-nr.-4_MO-Promo-LEX_ALG_2019-ENG.pdf, p. 9

[25] 797 semnături au fost respinse deoarece suburbiile nu erau trecute pe liste; 815 au fost considerate invalide deoarece a existat suspiciunea că acestea erau aplicate de alte persoane decât susținătorii indicați în listele de subscripție, iar grupul de inițiativă nu a inclus și o secțiune „Notă” odată cu documentele prezentate.

[26] Pentru o discuție detaliată a aspectelor juridice, vezi Promo-LEX, Raportul nr. 4, pp. 27-30

[27] Întâlnirea cu Președintele și Vicepreședintele CEC, 18 octombrie 2019.

[28] Recomandarea 378 (2015) privind observarea alegerilor locale în Republica Moldova (14 iunie 2015), disponibilă (în limba engleză) aici https://rm.coe.int/observation-of-local-elections-in-the-republic-of-moldova-14-june-2015/1680718f1f%20

[29] Codul electoral 2019, Articolul 41 (1), p. 39.

[30] 350 euro pentru 2019

[31] Hotărârea CEC nr. 2640 disponibilă aici https://bit.ly/2lSCnhq  

[32] Întâlniri cu ENEMO și Promo-LEX (18 octombrie)  

[33] Press Freedom Index https://rsf.org/en/ranking  

[34] Comunicat de presă CEC: https://bit.ly/2jUXSgZ   

[36] Codul electoral, Articolul 70(3)

[37] Moldova 1, Moldova 2, Prime, Canal 2, Radio Moldova și Radio Tineret

[38] ENEMO Primul raport interimar (2019), p. 19.

[39] Orașul/raionul Cimișlia

[40] Concluziile preliminare ale delegație Congresului Ref 20191031

[41] Raionul/orașul Ștefan Vodă