Seria tratatelor Consiliului Europei -nr. 201

Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale

Lanzarote, 25.X.2007

Preambul

Statele membre ale Consiliului Europei şi alţi semnatari ai prezentei Convenţii;

Considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai strânsă unitate Între membrii săi;

Considerând că orice copil, decurgând din condiţia sa de minor, are dreptul la măsuri de protecţie din partea familiei, a societăţii şi a statului;

Constatând că exploatarea sexuală a copiilor, în special sub formă de pornografie infantilă şi prostituţie, precum şi toate formele de abuz sexual asupra copiilor, inclusiv faptele comise în străinătate, pun în pericol grav sănătatea şi dezvoltarea psihosocială a copilului;

Constatând că exploatarea sexuală şi abuzurile sexuale comise asupra copiilor au luat proporţii îngrijorătoare atât la nivel naţional cât şi internaţional, În special prin utilizarea tot mai extinsă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), atât de către copii cât şi de către autorii infracţiunilor şi că pentru prevenirea şi combaterea exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale asupra copiilor este indispensabilă cooperarea internaţională;

Considerând că bunăstarea şi interesul superior ale copilului sunt valori fundamentale împărtăşite de toate Statele membre şi care trebuie promovate fără nici un fel de discriminare;

Reamintind Planul de Acţiune adoptat În cadrul celei de-a treia Reuniuni a Şefilor de Stat şi de Guvern din cadrul Consiliului Europei (Varşovia, 16-17 mai 2005), care preconiza elaborarea de măsuri menite să stopeze exploatarea sexuală a copiilor;

Reamintind, în special, Recomandarea nr. R (91) 11 a Comitetului de Miniştri, referitoare la exploatarea sexuală, pornografie, prostituţie şi traficul de copii şi tineri, Recomandarea Rec(2001 )16 privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi Convenţia privind criminalitatea informatică (ETS Nr. 185), în special articolul 9 din aceasta, precum şi Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane (ETS nr. 197);

Având în vedere Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (1950, ETS nr. 5), Carta socială europeană revizuită (1996, ETS nr. 163), Convenţia europeană privind drepturile copiilor (1996, ETS nr. 160);

Ţinând cont de Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, în mod special de articolul 34 din aceasta, de Protocolul facultativ privind vânzarea de copii, prostituţia infantilă şi pornografia infantilă ca şi Protocolul adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale, vizând prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al traficului de femei şi copii, precum şi Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind interzicerea celor mai grele forme de muncă infantilă şi acţiunea imediată în vederea eliminării acestora;

Având în vedere Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene cu privire la combaterea exploatării sexuale a copiilor şi a pedopornografiei (2004/68/JAI), Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind statutul victimelor în procesele penale (2001/220/JAI) şi Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene referitoare la lupta împotriva traficului de fiinţe umane (2002/629/JAI);

Luând în considerare şi alte instrumente juridice şi programe internaţionale pertinente în acest domeniu, în special de Declaraţia şi Programul de acţiune de la Stocholm, adoptate în cadrul Primului Congres Mondial împotriva exploatării sexuale a copiilor în scop comercial (27-31 august 1996), Angajamentul mondial de la Yokohama adoptat în cadrul celui de-al doilea Congres mondial împotriva exploatării sexuale a copiilor în scop comercial (17-20 decembrie 2001), Angajamentul şi Planul de Acţiune de la Budapesta, adoptate în cadrul Conferinţei pregătitoare a celui de-al doilea Congres mondial împotriva exploatării sexuale a copiilor în scop comercial (20-21 noiembrie 2001), Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite S-27/2 "O lume demnă pentru copii" şi Programul trienal "Construirea unei Europe împreună şi pentru copii ", adoptat în urma celei de-a Treia Reuniune la Vârf a Şefilor de Stat şi de Guvern şi lansat de către Conferinţa de la Monaco (4-5 aprilie 2006);

Fiind hotărâte să contribuie efectiv la realizarea scopului comun al protejării copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, indiferent de autori şi să asigure asistenţă victimelor;

Ţinând cont de necesitatea de a elabora un instrument internaţional cuprinzător axat pe aspecte de prevenţie, protecţie şi de drept penal ale luptei împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală şi de abuz sexual împotriva copiilor şi pe înfiinţarea unui mecanism special de monitorizare,

Au convenit următoarele:

Capitolul I – Scop, principiu al nediscriminării şi definiţii

Articolul 1 - Scop

Scopurile prezentei Convenţii sunt:
1. prevenirea şi combaterea exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor;
2. protejarea drepturilor copiilor care sunt victime ale exploatării sexuale şi ale abuzurilor sexuale;
3. promovare cooperării la nivel naţional şi internaţional împotriva exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Pentru a asigura punerea În aplicare eficientă a prevederilor sale de către Părţi, prezenta Convenţie instituie un mecanism special de monitorizare.

Articolul 2 - Principiul nediscriminării

Punerea în aplicare a prevederilor prezentei Convenţii de către Părţi, şi în mod special a beneficiului măsurilor vizând protecţia drepturilor victimelor trebuie asigurată fără nicio discriminare bazată pe motive de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, naţionalitate sau origine socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naşterea, orientarea sexuală, starea de sănătate, existenţa unui handicap sau orice altă situaţie.

Articolul 3 - Definiţii

În sensul prezentei Convenţii:

prin termenul "copil" se înţelege orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani;
expresia "exploatare şi abuz sexual asupra copiilor" include comportamentele prevăzute la articolele 18 - 23 din prezenta Convenţie;
prin "victimă" se înţelege orice copil victimă a exploatării sexuale sau a abuzurilor sexuale.

Capitolul II – Măsurile de prevenire

Articolul 4 - Principii

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a preveni orice formă de exploatare sexuală şi de abuz sexual asupra copiilor şi pentru protecţia acestora.

Articolul 5 - Recrutarea, pregătirea profesională şi sensibilizarea persoanelor care lucrează cu copiii

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a încuraja şi promova sensibilizarea privind protecţia şi drepturile copiilor, în rândul persoanelor care lucrează în mod regulat cu copiii atât în sectoarele de învăţământ, sanitar, de protecţie socială, justiţie, forţe de ordine, precum şi în domeniile sportiv, cultural şi de divertisment.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că persoanele prevăzute la alineatul 1 au cunoştinţe adecvate privind exploatarea sexuală a copiilor şi abuzurile sexuale comise asupra acestora, mijloace pentru a le identifica şi posibilitatea menţionată la articolul 12, alineatul 1.
Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, în conformitate cu dreptul său intern, pentru a se asigura, prin condiţiile impuse candidaţilor la ocuparea acelor profesii care implică, in mod regulat, contactul cu copiii, că aceştia nu au fost condamnaţi pentru fapte de exploatare sau de abuz sexual asupra copiilor.

Articolul 6 - Educaţia pentru copii

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că copiii primesc, în cadrul învăţământului primar şi secundar, informaţii cu privire la riscurile exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale, precum şi cu privire la mijloacele prin care se pot apăra, în funcţie de nivelul lor de dezvoltare. Aceste informaţii, asigurate, după caz, în colaborare cu părinţii, vor fi furnizate în contextul unei informări mai generale asupra sexualităţii şi vor acorda o atenţie specială situaţiilor de risc, în special în situaţiile care implică folosirea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor.

Articolul 7 - Programe sau măsuri de intervenţie preventivă

Fiecare Parte se va asigura în cazul când există suspiciuni că anumite persoane ar putea săvârşi oricare dintre infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie pot avea acces, după caz, la programe sau măsuri eficiente de intervenţie menite să evalueze şi să prevină riscul comiterii infracţiunilor.

Articolul 8 - Măsuri ce vizează publicul larg

Fiecare Parte va promova sau organiza campanii de sensibilizare adresate publicului larg, cu privire la fenomenul exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale asupra acestora, precum şi măsurile preventive ce pot fi luate.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a preveni sau interzice răspândirea de materiale publicitare pentru infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie.

Articolul 9 - Participarea copiilor, a sectorului privat, media şi a societăţii civile

Fiecare Parte va încuraja participarea copiilor, în conformitate cu nivelul lor de dezvoltare, la elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor, programelor sau altor iniţiative legate de lupta împotriva exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale asupra copiilor.

Fiecare Parte va încuraja sectorul privat, în special sectorul tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor, industria turismului şi a transportului, sectoarele bancare şi financiare, precum şi societatea civilă, să participe la elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor de prevenire a exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale asupra copiilor şi să pună în aplicare norme interne prin autoreglementare sau prin colaborare în materia reglementării.
Fiecare Parte va încuraja mijloacele media să furnizeze informaţiile corespunzătoare privind toate aspectele exploatării şi abuzului sexual comise asupra copiilor, cu respectarea independenţei mass-mediei şi a libertăţii presei.
Fiecare Parte va încuraja finanţarea, după caz, inclusiv prin crearea fondurilor, a unor proiecte şi programe desfăşurate de către societatea civilă menite să prevină şi să îi apere pe copii de exploatarea sexuală şi de abuzuri sexuale.

Capitolul III - Autorităţile specializate şi structuri de coordonare

Articolul 10 - Măsuri naţionale de coordonare şi colaborare

Fiecare Parte va lua măsurile necesare pentru a asigura coordonarea acţiunilor la nivel naţional sau local dintre diferite autorităţi cu competenţe în domeniul protecţiei copiilor, a prevenirii şi luptei împotriva exploatării şi abuzurilor sexuale comise asupra acestora, în special în sectorul învăţământului şi al sănătăţii, al serviciilor sociale, forţelor de ordine şi al autorităţilor judiciare.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru înfiinţarea sau desemnarea:
1. unor instituţii naţionale sau locale independente care să promoveze şi să apere drepturile copilului, asigurându-le resursele şi stabilindu-Ie responsabilităţile specifice;
2. unor mecanisme sau centre de colectare a datelor, la nivel naţional sau local şi În colaborare cu societatea civilă, cu scopul observării şi evaluării fenomenului exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor, cu respectarea cerinţelor de protecţie a datelor cu caracter personal.
Fiecare Parte va încuraja cooperarea dintre autorităţile publice competente, societatea civilă şi sectorul privat, pentru o mai bună prevenire şi combatere ale exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Capitolul IV - Măsurile de protecţie şi asistenţă pentru victime

Articolul 11 - Principii

Fiecare Parte va stabili programe sociale eficiente şi va înfiinţa structuri multidisciplinare care să asigure sprijinul necesar pentru victime, pentru părinţii şi rudele apropiate ale acestora şi pentru orice persoană care răspunde de îngrijirea lor.

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a se asigura că, atunci când vârsta victimei nu este cunoscută cu certitudine şi există motive să se creadă că este vorba despre un copil şi, până la determinarea vârstei sale, victimei să i se acorde măsurile de protecţie şi asistenţă care sunt prevăzute pentru copii.

Articolul 12 - Raportarea suspiciunilor de exploatare sau de abuzuri sexuale

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că regulile de confidenţialitate impuse de dreptul intern anumitor practicieni care sunt solicitaţi să lucreze cu copiii nu constituie un obstacol pentru posibilitatea acestora de a semnala serviciilor de protecţie a copilului orice situaţie în care există motive rezonabile susceptibile precum că un copil este victima exploatării sau a abuzului sexual.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a Încuraja pe orice persoană care cunoaşte sau are suspiciuni, cu bună credinţă, despre existenţa exploatării sexuale sau a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor, să sesizeze serviciile competente.

Articolul 13 - Liniile de asistenţă

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a încuraja şi sprijini înfiinţarea serviciilor de comunicare, cum ar fi posturi telefonice sau de internet care să permită consilierea solicitanţilor, chiar confidenţial sau cu respectarea anonimatului acestora.

Articolul 14 - Asistenţa pentru victime

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a asigura asistenţă victimelor, pe termen scurt şi lung, în vederea recuperării fizice şi psihosociale a acestora. Măsurile luate în aplicarea prezentului alineat trebuie să ţină cont de opiniile, nevoile şi interesele copilului.

Fiecare Parte va lua măsuri, în condiţiile prevăzute de dreptul său intern, în vederea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale, cu alte organizaţii competente sau cu alte structuri ale societăţii civile care acordă asistenţă victimelor.
Dacă părinţii sau persoanele în a căror Îngrijire se află copilul sunt implicate în exploatarea sexuală sau în abuzuri sexuale comise asupra acestuia, procedurile de intervenţie adoptate în aplicarea articolului 11, alineatul 1, vor include:

posibilitatea îndepărtării autorului prezumat al faptei;
posibilitatea retragerii victimei din mediul său familial. Condiţiile şi durata acestei separări se stabilesc în conformitate cu interesul suprem al copilului.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că persoanele apropiate victimei pot beneficia, dacă este cazul, de asistenţă terapeutică, în special de asistenţă psihologică de urgenţă.

Capitolul V - Programe sau acţiuni de intervenire

Articolul 15 - Principii generale

Fiecare Parte va asigura sau promova, în conformitate cu dreptul său intern, programe sau măsuri eficiente de intervenţie pentru persoanele prevăzute la articolul 16, alineatele 1 şi 2, în vederea prevenirii şi reducerii la minimum a riscurilor de repetare a infracţiunilor de natură sexuală comise asupra copiilor. Aceste programe sau măsuri trebuie să fie accesibile la orice etapă a procesului, în mediul carceral şi în libertate, toate în condiţiile prevăzute de dreptul intern.
Fiecare Parte va asigura sau promova, în conformitate cu dreptul său intern, dezvoltarea de parteneriate sau alte forme de cooperare între autorităţile competente, în special între serviciile de sănătate şi cele sociale, şi autorităţile judiciare şi alte organe care răspund de monitorizarea persoanelor prevăzute la articolul 16, alineatele 1 şi 2.
Fiecare Parte va prevedea, în conformitate cu dreptul său intern, efectuarea unei evaluări a gradului de pericol şi risc posibil de repetare a infracţiunilor prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie, de către persoanele vizate de către articolul 16, alineatele 1 şi 2, cu scopul identificării programelor sau măsurilor adecvate.
Fiecare Parte va prevedea, în conformitate cu dreptul său intern, efectuarea unei evaluări a eficienţei programelor şi măsurilor puse în aplicare.

Articolul 16 - Beneficiarii programelor şi acţiunilor de intervenire

Fiecare Parte se va asigura, în conformitate cu dreptul său intern, că persoanele urmărite pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie pot avea acces la programele sau măsurile menţionate în articolul 15, alineatul 1, în condiţii care nu sunt nici prejudiciabile şi nici contrare drepturilor la apărare şi cerinţelor unui proces echitabil şi imparţial, în special cu respectarea regulilor ce guvernează principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Fiecare Parte se va asigura, în conformitate cu dreptul său intern, că persoanele condamnate pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie pot avea acces la programele sau măsurile prevăzute de către articolul 15, alineatul 1.
Fiecare Parte se va asigura, în conformitate cu dreptul său intern, că programele sau măsurile de intervenţie sunt aplicate sau adaptate pentru a răspunde necesităţilor de dezvoltare ale copiilor, care au comis infracţiuni de natură sexuală, inclusiv pe cele ale copiilor care nu au împlinit încă vârsta răspunderii penale, în scopul soluţionării problemelor lor de comportament sexual.

Articolul 17 - Informarea şi consimţământul

Fiecare Parte se va asigura, în conformitate cu dreptul său intern, că persoanele prevăzute la articolul 16 şi cărora li s-au propus programe sau acţiuni de intervenire sunt pe deplin informate referitor la motivele pentru care li s-a făcut propunerea şi că ele consimt să beneficieze de programul sau măsura respectivă în deplină cunoştinţă de cauză.

Fiecare Parte se va asigura, în conformitate cu dreptul său intern, că persoanele cărora li s-au propus programe sau acţiuni de intervenire le pot refuza, iar în cazul persoanelor condamnate, că acestea sunt informate cu privire la consecinţele posibile ale unui eventual refuz.

Capitolul VI - Dreptul penal material

Articolul 18 - Abuzuri sexuale

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura de incriminarea următoarelor fapte comise cu intenţie:
1. activităţile sexuale cu un copil care, potrivit prevederilor în vigoare ale dreptului naţional, nu a împlinit vârsta legală pentru viaţa sexuală;
2. activităţi sexuale cu un copil dacă:

se foloseşte constrângerea, forţa sau ameninţările; sau

se abuzează de o poziţie recunoscută ca fiind de încredere, de autoritate sau de influenţă asupra copilului, inclusiv în cadrul familiei; sau

se abuzează de o situaţie de vulnerabilitate deosebită a copilului, mai ales datorită unui handicap psihic sau fizic sau datorită unei situaţii de dependenţă.

În scopul aplicării alineatului 1 de mai sus, fiecare Parte va decide vârsta până la care sunt interzise relaţiile sexuale cu un copil.
Prevederile alineatului 1 a nu sunt menite să guverneze activităţile sexuale consimţite între minori.

Articolul 19 - Infracţiuni referitoare la prostituţia infantilă

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie legislative sau de altă natură, pentru a se asigura de incriminarea următoarelor fapte comise cu intenţie:
1. recrutarea unui copil pentru a practica prostituţia sau pentru a determina un copil să participe la prostituţie;
2. constrângerea unui copil să se prostitueze sau obţinerea unui profit din, sau exploatarea în altă manieră a unui copil în asemenea scopuri;
3. recurgerea la prostituţia infantilă.

În sensul prezentului articol, termenul "prostituţie infantilă" desemnează faptul de a folosi un copil pentru activităţi sexuale atunci, când se oferă sau se promit sume de bani sau orice altă formă de remuneraţie sau de răsplată, indiferent dacă această plată, promisiune sau răsplată se oferă copilului sau unei terţe persoane.

Articolul 20 - Infracţiuni referitoare la pornografia infantilă

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru incriminarea următoarelor fapte comise cu intenţie şi fără drept:
1. producţia de pornografie infantilă;
2. oferirea sau punerea la dispoziţie a pornografiei infantile;
3. distribuirea sau transmiterea pornografiei infantile;
4. procurarea de pornografie infantilă pentru sine sau pentru altul;

deţinerea de pornografie infantilă;

obţinerea accesului cu bună ştiinţă, prin intermediul tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor, la pornografia infantilă.

În sensul prezentului articol, termenul "pornografie infantilă" desemnează orice material care prezintă, în manieră vizuală, un copil care desfăşoară un comportament sexual explicit, real sau simulat, sau orice reprezentare a organelor sexuale ale unui copil, în mod special în scopuri sexuale.
Fiecare Parte îşi poate rezerva dreptul de a nu aplica, integral sau parţial, prevederile alineatului 1.a şi e în ceea ce priveşte producţia şi deţinerea:

de materiale pornografice ce constau exclusiv în reprezentări simulate sau imagini realiste ale unui copil inexistent;
de materiale pornografice care implică copii care au împlinit vârsta prevăzută În aplicarea articolului 18, alineatul 2, dacă aceste imagini sunt produse şi deţinute de către aceştia cu consimţământul lor şi numai pentru a fi folosite de către aceştia în intimitate.

Fiecare Parte îşi poate rezerva dreptul de a nu aplica, integral sau parţial, prevederile alineatului 1 f.

Articolul 21 - Infracţiunile legate de participarea unui copil la spectacole pornografice

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a incrimina următoarele fapte comise cu intenţie:
1. recrutarea unui copil în vederea participării la spectacole pornografice sau favorizarea participării unui copil la asemenea spectacole;
2. constrângerea unui copil să participe la spectacole pornografice sau obţinerea unui profit, sau exploatarea în altă manieră a unui copil în asemenea scopuri;
3. faptul de a asista, în cunoştinţă de cauză, la spectacole pornografice care implică participarea copiilor.

Fiecare Parte îşi poate rezerva dreptul de a limita aplicarea alineatului 1.c la cazurile În care copiii au fost recrutaţi sau constrânşi în conformitate cu alineatul 1.a sau b.

Articolul 22 - Coruperea copiilor

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru incriminarea faptei de a determina intenţionat, în scopuri sexuale, un copil care nu a împlinit vârsta prevăzută de articolul 18, alineatul 2, să asiste la comiterea unui abuz sexual sau la desfăşurarea de activităţi sexuale, chiar dacă nu este obligat să participe la acestea.

Articolul 23 - Acostarea copiilor În scopuri sexuale

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a incrimina propunerea făcută cu intenţie de către un adult, prin intermediul tehnologiilor de comunicare şi informare, pentru a contracta un copil care nu a Împlinit vârsta prevăzută de articolul 18, alineatul 2, în scopul comiterii asupra acestuia a oricărei infracţiuni dintre cele prevăzute la articolul 18, alineatul 1.a, sau la articolul 20, alineatul 1.a, dacă propunerea a fost urmată de fapte materiale care conduc la o acea întâlnire.

Articolul 24 - Complicitatea şi tentativa

Fiecare Parte va lua măsurile necesare legislative, fie ele sau de altă natură, pentru a incrimina, atunci când este săvârşită cu intenţie, complicitatea la comiterea oricăreia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta Convenţie.

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a prevedea ca infracţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie, tentativa de comitere a infracţiunilor prevăzute în prezenta Convenţie.
Fiecare Parte îşi poate rezerva dreptul de a nu aplica, integral sau în parte, alineatul 2 în legătură cu infracţiunile prevăzute la articolul 20, alineatul 1.b, d, e şi f, articolul 21, alineatul 1.c, articolul 22 şi articolul 23.

Articolul 25 - Competenţa

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a-şi stabili competenţa în legătură cu orice infracţiune prevăzută în conformitate cu prezenta Convenţie, atunci când infracţiunea este comisă:
1. pe teritoriul său; sau
2. Ia bordul unei nave aflate sub pavilionul părţii respective; sau
3. Ia bordul unei aeronave înregistrate conform legilor Părţii respective; sau
4. de către unul dintre cetăţenii săi; sau
5. de către o persoană care îşi are reşedinţa obişnuită pe teritoriul său.

Fiecare Parte se va strădui să ia măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a-şi stabili competenţa în legătură cu orice infracţiune prevăzută în conformitate cu prezenta Convenţie atunci când aceasta este comisă împotriva unuia dintre cetăţenii săi sau împotriva unei persoane care îşi are reşedinţa obişnuită pe teritoriul său.
Fiecare Parte poate, la momentul semnării sau la depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, prin intermediul unei declaraţii adresate Secretarului General al Consiliului Europei, să declare că îşi rezervă dreptul de a nu aplica sau de a aplica numai în anumite cazuri sau cu anumite condiţii regulile de competenţă prevăzute la alineatul 1.e din prezentul articol.
În vederea urmăririi infracţiunilor prevăzute la articolele 18, 19, 20, alineatul 1.a, şi 21, alineatul 1.a şi b, din prezenta Convenţie, fiecare parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că ceea ce priveşte alineatul 1.d nu este supusă condiţiei ca faptele să fie incriminate la locul comiterii lor.
Fiecare Parte poate, la momentul semnării sau la depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, prin intermediul unei declaraţii adresate Secretarului General al Consiliului Europei, să declare că îşi rezervă dreptul de a limita aplicarea alineatului 4 din prezentul articol, în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute în conformitate cu articolul 18, alineatul 1.b, punctele 2 şi 3, la cazurile în care cetăţeanul său îşi are reşedinţa de bază pe teritoriul său.
În vederea urmăririi infracţiunilor prevăzute în conformitate cu articolele 18, 19, 20, alineatul 1.a, şi 21 din prezenta Convenţie, fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru ca stabilirea competenţei sale În ceea ce priveşte alineatul 1 d şi e să nu fie supusă condiţiei ca urmărirea să fie precedată de o plângere din partea victimei sau de un denunţ efectuat de către statul pe teritoriul căruia a fost comisă infracţiunea.
Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a-şi stabili competenţa cu privire la infracţiunile prevăzute în prezenta Convenţie, în cazurile În care autorul prezumat se află pe teritoriul său şi nu poate fi extrădat către o altă Parte din motive de cetăţenie.
Dacă mai multe Părţi se consideră competente cu privire la o infracţiune presupusă a fi stabilită în conformitate cu prezenta Convenţie, Părţile implicate se consultă, după caz, în vederea stabilirii celei mai adecvate competenţe pentru urmărirea infracţiunii respective.
Fără a afecta normele generale de drept internaţional, prezenta Convenţie nu exclude nici o competenţă penală exercitată de către o Parte în conformitate cu dreptul său intern.

Articolul 26 - Răspunderea persoanelor juridice

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru ca persoana juridică să poată fi trasă la răspundere pentru infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie, atunci când au fost comise în beneficiul său de către orice persoană fizică care a acţionat fie individual fie în calitate de membru al unui organ al persoanei juridice, care exercită o funcţie de conducere în cadrul persoanei juridice, în baza:
1. Împuternicirii de reprezentare a persoanei juridice;
2. autorităţii de a lua decizii În numele persoanei juridice;
3. autorităţii de a exercita controlul În cadrul persoanei juridice.

În afară de cazurile deja prevăzute la alineatul 1, fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că persoana juridică poate răspunde pentru cazul în care lipsa de supraveghere sau control din partea unei persoane fizice dintre cele menţionate la alineatul 1, a făcut posibilă comiterea unei infracţiuni prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie în folosul acelei persoane juridice de către o persoană fizică ce acţiona sub autoritatea persoanei juridice.
În conformitate cu principiile juridice ale Părţii, răspunderea juridică poate fi penală, civilă sau administrativă.
Această răspundere nu afectează răspunderea penală a persoanelor fizice care au comis infracţiunea.

Articolul 27 - Sancţiuni şi măsuri

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru ca infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie să fie pedepsite prin sancţiuni efective, proporţionale şi descurajante, ţinând seama de gravitatea lor. Aceste sancţiuni vor include pedepse privative de libertate care pot prevedea extrădarea.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură pentru ca persoanele juridice responsabile potrivit articolului 26 să fie pasibile de sancţiuni efective, proporţionale şi descurajante, care includ amenzi penale sau ne penale şi alte măsuri, În special:
1. excluderea de la un beneficiu sau ajutor public;
2. interzicerea temporară sau permanentă a desfăşurării de activităţi comerciale;
3. punerea sub supraveghere judiciară;
4. dispoziţie judiciară privind dizolvarea.
Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru:
1. permite reţinerea şi confiscarea:

bunurilor, documentelor şi altor instrumente folosite pentru săvârşirea sau care au facilitat săvârşirea infracţiunilor prevăzute În conformitate cu prezenta Convenţie;
produselor infracţiunilor sau contravaloarea acestora;
1. permite închiderea temporară sau permanentă a oricărei unităţi folosite pentru săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie, fără a afecta drepturile terţilor de bună credinţă, sau interzicerea temporară sau permanentă de a mai exercita profesia sau activitatea voluntară care implică contactul cu copiii şi în cadrul căreia s-a săvârşit infracţiunea.

Fiecare Parte poate adopta şi alte măsuri în legătură cu autorii de infracţiuni, cum ar fi decăderea acestora din drepturile părinteşti, precum şi monitorizarea sau supravegherea persoanelor condamnate.
Fiecare Parte poate prevedea, că produsele infracţiunii sau bunurile confiscate potrivit prevederilor prezentului articol pot fi transferate într-un fond special pentru finanţarea programelor de prevenire şi asistenţă pentru victimele oricăror dintre infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie.

Articolul 28 - Circumstanţele agravante

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, de a se asigura că următoarele circumstanţe, în măsura în care nu fac deja parte din elemente constitutive ale infracţiunii, pot, în conformitate cu prevederile dreptul intern, să fie considerat ca fiind circumstanţe agravante la stabilirea sancţiunilor pentru infracţiunile prevăzute în prezenta Convenţie:

infracţiunea a adus o atingere gravă sănătăţii fizice sau psihice a victimei;
infracţiunea a fost precedată sau însoţită de acte de tortură sau de violenţă gravă;
infracţiunea a fost comisă asupra unei victime deosebit de vulnerabile;
infracţiunea a fost comisă de către un membru al familiei, de către o persoană care locuia împreună cu copilul sau de către o persoană care a abuzat de autoritate;
infracţiunea a fost comisă de către mai multe persoane ce au acţionat împreună;
infracţiunea a fost comisă în cadrul unui grup infracţional organizat;
făptaşul a mai fost condamnat pentru infracţiuni de aceeaşi natură.

Articolul 29 - Condamnările anterioare

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a prevedea posibilitatea luării În considerare, la stabilirea pedepsei, a condamnărilor definitive pronunţate de către altă Parte la Convenţie în legătură cu infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie.

Capitolul VII - Cercetarea, urmărirea şi dreptul procedural

Articolul 30 - Principii

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, necesare pentru a se asigura că cercetările şi procedurile penale se desfăşoară în interesul suprem al copilului şi cu respectarea drepturilor acestuia.

Fiecare Parte va adopta o atitudine protectoare faţă de victime, asigurându-se că cercetările şi procesele penale nu agravează trauma trăită de copil şi că răspunsul justiţiei penale este urmat de asistenţă, dacă este cazul.
Fiecare Parte se va asigura că cercetările şi procesele penale sunt soluţionate cu prioritate şi se desfăşoară fără întârzieri nejustificate.
Fiecare Parte se va asigura că măsurile adoptate în conformitate cu prezentul capitol nu afectează drepturile la apărare şi exigenţele unui proces echitabil şi imparţial, în conformitate cu articolul 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare, în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului său intern:

pentru a garanta cercetarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor prevăzute în prezenta Convenţie, stipulând, acolo unde este cazul, posibilitatea desfăşurării de anchete sub acoperire;
pentru a permite organelor sau serviciilor de cercetare să identifice victimele infracţiunilor prevăzute în conformitate cu articolul 20, în special prin analizarea materialelor de pornografie infantilă, cum ar fi fotografiile şi înregistrările audiovizuale transmise sau puse la dispoziţie prin folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.

Articolul 31 - Măsuri generale de protecţie

1. Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a apăra drepturile şi interesele victimelor, cu deosebire al martorilor, pe parcursul tuturor etapelor cercetării şi procesului penal, în special prin:

informarea lor cu privire la drepturile pe care le au şi la serviciile care le stau la dispoziţie şi, cu excepţia cazului în care nu doresc să primească asemenea informaţii, cu privire la modul În care este examinată plângerea lor, la acuzaţiile formulate, la evoluţia generală a cercetărilor sau a procesului, şi la rolul lor în cadrul acestora, precum şi cu privire la soluţia pronunţată În cauza lor;

asigurarea, cel puţin în cazurile în care victimele şi familiile lor ar putea fi în pericol, că acestea vor putea fi informate, dacă este necesar, atunci când persoana urmărită sau condamnată este pusă în libertate temporar sau definitiv;
acordarea permisiunii victimelor, într-o manieră conformă cu regulile procedurale ale dreptului intern, de a fi ascultate, de a furniza dovezi şi de a alege modalitatea de prezentare şi examinare a opiniilor, necesităţilor şi preocupărilor lor, direct sau prin intermediar;
asigurarea serviciilor de asistenţă adecvate pentru victime, pentru ca drepturile şi interesele lor să fie prezentate şi luate în considerare în mod corespunzător;
protejarea vieţii private, a identităţii şi a imaginii victimelor şi prin luarea de măsuri în conformitate cu dreptul intern în vederea prevenirii răspândirii în public a oricăror informaţii care ar putea duce la identificarea lor;
garantarea siguranţei victimelor, precum şi a familiilor şi a martorilor care depun mărturie în favoarea victimelor, contracararea intimidării, răzbunării şi a unei noi victimizări;
asigurarea evitării contactului dintre victime şi infractori în sediile instanţelor şi al autorităţilor de anchetă, cu excepţia cazului în care autorităţile competente stabilesc altfel În interesul suprem al copilului sau atunci când cercetările sau procesul necesită acest contact.

Fiecare Parte va garanta victimelor, încă de la primul contact cu autorităţile competente, accesul la informaţii privind procedurile judiciare şi administrative pertinente.

Fiecare Parte se va asigura că victimele au acces, gratuit dacă acest lucru se justifică, la asistenţă juridică atunci când este posibil, ca ele să aibă calitatea de părţi la procesul penal.
Fiecare Parte va prevedea posibilitatea ca autorităţile judiciare să desemneze un reprezentant special pentru victimă atunci când, conform dreptului intern, aceasta poate avea calitatea de parte în procedura judiciară iar deţinătorii răspunderii părinteşti nu pot reprezenta copilul în proces din pricina unui conflict de interese existent între el şi victima.
Fiecare Parte va prevedea, prin intermediul unor măsuri legislative sau de altă natură, în conformitate cu condiţiile prevăzute de dreptul intern, posibilitatea ca grupurile, fundaţiile, asociaţiile sau organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale să acorde asistenţă şi/sau sprijin victimelor, cu consimţământul acestora, pe parcursul proceselor penale referitoare la infracţiuni prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie.
Fiecare Parte se va asigura că informaţiile furnizate victimelor în conformitate cu prevederile prezentului articol vor fi într-o manieră adaptată vârstei lor şi gradului lor de maturitate şi într-o limbă pe care acestea o înţeleg.

Articolul 32 - Iniţierea procedurii

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a se asigura că cercetarea sau urmărirea infracţiunilor prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie nu sunt condiţionate de existenţa unei plângeri sau acuzaţii formulate de către victimă, şi că procesul poate continua chiar dacă victima şi-a retras declaraţiile.

Articolul 33 - Prescripţia

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că termenul de prescripţie pentru iniţierea procedurilor În legătură cu infracţiunile prevăzute de către articolele 18, 19, alineatul 1 a şi b, şi 21, alineatul 1 a şi b continuă pe o perioadă de timp suficientă pentru a permite începerea eficientă a urmăririi şi după ce victima a Împlinit vârsta majoratului şi că este proporţională cu gravitatea infracţiunii respective.

Articolul 34 - Cercetările

Fiecare Parte va adopta măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele, unităţile sau serviciile care răspund de efectuarea cercetărilor sunt specializate în domeniul combaterii exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor sau că persoanele respective sunt pregătite profesional în acest scop. Unităţile sau serviciile trebuie să beneficieze de resurse financiare adecvate.
Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că incertitudinea în legătură cu vârsta reală a victimei nu împiedică iniţierea procesului penal.

Articolul 35 - Audierile copilului

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că:
1. audierile copilul au loc fără întârzieri nejustificate după ce faptele au fost sesizate autorităţilor competente;
2. interviurile cu copilul au loc, dacă este necesar, în localuri speciale sau amenajate în acest scop;
3. audierile copilul sunt desfăşurate de către profesionişti pregătiţi anume pentru aceasta;
4. în măsura în care este posibil sau necesar, toate audierile cu copilul vor fi desfăşurate de către aceleaşi persoane;
5. numărul audierilor este cât mai limitat posibil, menţinându-se În limitele minime necesare pentru scopurile procesului penal;
6. copilul poate fi însoţit de către reprezentantul său legal sau, dacă este adecvat, de către un adult ales de către copil, cu excepţia cazului în care o decizie motivată prevede contrariul În legătură cu persoana respectivă.

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că toate audierile victimei sau, după caz, cele luate unui martor care este copil, pot fi înregistrate video şi că aceste înregistrări pot fi acceptate ca probe în instanţă, în conformitate cu regulile prevăzute de dreptul său intern.
Dacă vârsta victimei este incertă şi există motive să se creadă că este vorba despre un copil, măsurile prevăzute la alineatele 1 şi 2 se aplică până la confirmarea vârstei acesteia.

Articolul 36 - Procedura judiciară

Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură,în conformitate cu normele interne care reglementează autonomia profesiilor juridice, pentru a se asigura că toate persoanele implicate în derularea procedurii, şi în special judecătorii, procurorii şi avocaţii beneficiază de pregătire profesională în materia drepturilor copilului, a combaterii exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale asupra copiilor.

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a se asigura, în conformitate cu dreptul său intern, că:
1. judecătorul poate dispune desfăşurarea şedinţei de judecată cu uşile Închise;
2. victima poate fi audiată în sala de judecată fără a fi prezentă acolo, în special prin folosirea tehnologiilor de comunicaţii adecvate.

Capitolul VIII- Înregistrarea şi stocarea datelor

Articolul 37 - Înregistrarea şi stocarea datelor naţionale privind infractorii condamnaţi

În scopul prevenirii şi reprimării infracţiunilor prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie, fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru colectarea şi stocarea în conformitate cu prevederile în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal şi cu alte reguli şi garanţii adecvate prevăzute de dreptul intern, de date referitoare la identitatea şi profilul genetic (ADN) ale persoanelor condamnate pentru infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie.
La momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, fiecare Parte va comunica Secretarului General al Consiliului Europei denumirea şi adresa unei singure autorităţi naţionale care răspunde de implementarea prevederilor alineatului 1.
Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă natură, pentru a se asigura că informaţiile menţionate la alineatul 1 pot fi transmise autorităţii competente a unei altei Părţi, în conformitate cu condiţiile prevăzute de dreptul său intern şi cu instrumentele internaţionale în materie.

Capitolul IX - Cooperarea internaţională

Articolul 38 - Principii generale şi măsuri de cooperare internaţională

Părţile vor coopera, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, şi prin aplicarea instrumentelor pertinente aplicabile la nivel internaţional şi regional, a aranjamentelor încheiate în baza legislaţiei uniforme sau pe bază de reciprocitate şi a legilor interne, în cea mai mare măsură posibilă, în vederea:
1. prevenirii şi combaterii exploatării sexuale a copiilor şi a abuzurilor sexuale comise asupra acestora;
2. protejării şi asigurării de asistenţă victimelor;
3. desfăşurării investigaţiilor sau proceselor având ca obiect infracţiunile prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie.

Fiecare Parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a se asigura că victimele unei infracţiuni prevăzute în conformitate cu prezenta Convenţie aflate pe teritoriul unei alte Părţi decât cea în care îşi au reşedinţa pot formula plângere la autorităţile competente din statul lor de reşedinţă.
Dacă o Parte care condiţionează asistenţa judiciară reciprocă în materie penală sau extrădarea în cazul existenţei unui tratat primeşte o cerere de asistenţă judiciară sau de extrădare din partea unei Părţi cu care nu a încheiat un astfel de tratat, poate considera prezenta Convenţie drept bază juridică pentru acordarea asistenţei judiciare în materie penală sau a extrădării în legătură cu infracţiunile prevăzute de către prezenta Convenţie.
Fiecare Parte se va strădui să integreze, dacă este cazul, prevenirea şi lupta împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor în programe de asistenţă pentru dezvoltare furnizate unor terţe state.

Capitolul X - Mecanismul de monitorizare

Articolul 39 - Comitetul Părţilor

Comitetul Părţilor se compune din reprezentanţi ai Părţilor la Convenţie.
Comitetul Părţilor va fi convocat de către Secretarul General al Consiliului Europei. Prima sa reuniune va avea loc în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii după ratificarea de către cel de-al zecelea stat semnatar al ei. Ulterior, acesta se va reuni la solicitarea a cel puţin o treime dintre Părţi sau a Secretarului General.
Comitetul Părţilor îşi adoptă propriile reguli de procedură.

Articolul 40 - Alţi reprezentanţi

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comisarul pentru Drepturile Omului, Comitetul European pe Probleme Penale (CDPC), precum şi alte comitete interguvernamentale competente ale Consiliului Europei, vor numi fiecare câte un reprezentant în Comitetul Părţilor.
Comitetul Miniştrilor poate invita şi alte organe ale Consiliului Europei să numească un reprezentant în Comitetul Părţilor, după consultarea cu acesta.
Reprezentanţii societăţii civile, şi în special ai organizaţiilor neguvernamentale, pot fi admişi în calitate de observatori în Comitetul Părţilor potrivit procedurii stabilite de regulile Consiliului Europei.
Reprezentanţii numiţi potrivit prevederilor alineatelor 1 - 3 de mai sus vor participa la reuniunile Comitetului Părţilor fără a avea drept de vot.

Articolul 41 - Atribuţiile Comitetului Părţilor

Comitetul Părţilor are menirea de a monitoriza implementarea prezentei Convenţii. Regulile de procedură ale Comitetului Părţilor trebuie să stabilească procedura de evaluare a implementării prezentei Convenţii.
Comitetul Părţilor va facilita colectarea, analiza şi schimbul de informaţii, experienţă şi bune practici între state, spre îmbunătăţirea capacităţii lor de prevenire şi combatere a exploatării sexuale a copiilor şi ale abuzurilor sexuale comise asupra acestora.
Comitetul Părţilor mai are, după caz, următoarele atribuţii:
1. facilitează sau îmbunătăţeşte folosirea şi implementarea eficientă a prezentei Convenţii, inclusiv identificarea oricăror probleme şi a efectelor oricărei declaraţii sau rezerve formulate conform prezentei Convenţii;
2. îşi exprimă opinia asupra oricărei chestiuni legate de aplicarea prezentei Convenţii şi facilitează schimbul de informaţii asupra progreselor juridice, de politici sau tehnologice importante.

În îndeplinirea atribuţiilor sale prevăzute de prezentul articol, Comitetul Părţilor va fi asistat de către Secretariatul Consiliului Europei.
Comitetul European pe Probleme de Penale (CDPC) va fi informat periodic despre activităţile menţionate la alineatele 1, 2 şi 3 ale prezentului articol.

Capitolul XI - Relaţia cu alte instrumente internaţionale

Articolul 42 - Relaţia cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului şi cu Protocolul facultativ la aceasta, referitor la vânzarea de copii, prostituţia infantilă şi pornografia infantilă

Prezenta Convenţie nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor decurgând din prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilul şi ale Protocolului facultativ la aceasta, referitor la vânzarea de copii, prostituţia infantilă şi pornografia infantilă, şi este menită să sporească protecţia acordată de către aceste prevederi şi să dezvolte şi să completeze standardele cuprinse În acestea.

Articolul 43 - Relaţia cu alte instrumente internaţionale

Prezenta Convenţie nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care decurg din alte instrumente internaţionale la care Părţile la prezenta Convenţie sunt Părţi sau vor deveni Părţi şi care conţin prevederi legate de chestiunile guvernate de prezenta Convenţie şi asigură mai multă protecţie şi asistenţă pentru copiii care sunt victime ale exploatării sau abuzurilor sexuale.
Părţile la Convenţie pot încheia acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la problemele reglementate de prezenta Convenţie, în scopul completării sau consolidării prevederilor sale sau facilitării aplicării principiilor pe care le consacră.
Părţile care sunt membre ale Uniunii Europene vor aplica, în relaţiile dintre ele, regulile comunitare şi cele ale Uniunii Europene în măsura, în care există reguli comunitare sau ale Uniunii Europene, care guvernează subiectul vizat şi sunt aplicabile în speţă, fără a afecta obiectul şi scopul prezentei Convenţii şi fără a afecta aplicarea sa integrală cu alte părţi.

Capitolul XII - Modificări ale Convenţiei

Articolul 44 - Modificările

Orice propunere de modificare a prezentei Convenţii prezentată de către o Parte se comunică Secretarului General al Consiliului Europei care o înaintează statelor membre ale Consiliului Europei, oricărui alt stat semnatar, oricărui stat Parte, Comunităţii Europene, oricărui stat invitat să semneze prezenta Convenţie potrivit prevederilor articolului 45, alineatul 1, şi oricărui stat invitat să adere la prezenta Convenţie potrivit prevederilor articolului 46, alineatul 1.
Orice modificare propusă de către o parte se comunică Comitetului European pe Probleme Penale (CDPC), opinia acestuia asupra modificării propuse fiind depusă apoi la Comitetul Miniştrilor.
Comitetul Miniştrilor examinează modificarea propusă şi opinia depusă de către CDPC şi, după consultarea cu Părţile la prezenta Convenţie care nu sunt membre, poate adopta modificarea.
Textul oricărei modificări adoptate de către Comitetul Miniştrilor în conformitate cu alineatul 3 din prezentul articol se înaintează părţilor spre acceptare.
Orice modificare adoptată potrivit alineatului 3 din prezentul articol intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează expirării termenului de o lună de la data la care toate părţile au informat Secretarul General despre acceptarea acesteia.

Capitolul XIII - Clauze finale

Articolul 45 - Semnarea şi intrarea În vigoare

Prezenta Convenţie este deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, statelor care nu sunt membre şi care au participat la elaborarea acesteia, precum şi Comunităţii Europene.
Prezenta Convenţie este supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare se depun la Secretarul General al Consiliului Europei.
Prezenta Convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează expirării termenului de trei luni de la data la care 5 semnatare, dintre care cel puţin 3 state membre ale Consiliului Europei, şi-au exprimat consimţământul în legătură cu obligativitatea prevederilor Convenţiei în conformitate cu prevederile alineatului precedent.
Pentru orice stat menţionat la alineatul 1 sau Comunitatea Europeană, care îşi exprimă ulterior consimţământul în legătură cu obligativitatea prevederilor acesteia, Convenţia intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează expirării termenului de trei luni de la data depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare sau aprobare.

Articolul 46 - Aderarea la Convenţie

După intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, după consultarea cu părţile la prezenta Convenţie şi după ce a obţinut consimţământul unanim al acestora, poate invita pe orice stat care nu este membru al Consiliului Europei şi care nu a participat la elaborarea Convenţiei, să adere la prezenta Convenţie prin intermediul unei decizii adoptate de către majoritatea prevăzută la articolul 20d din Statutul Consiliului Europei, şi prin votul unanim al reprezentanţilor Statelor Contractante care au dreptul de a face parte din Comitetul de Miniştri.
Pentru orice stat care aderă la prezenta Convenţie, Convenţia intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează expirării termenului de trei luni de la data depunerii instrumentului său de aderare Secretarului General al Consiliului Europei.

Articolul 47 - Aplicarea teritorială

Orice stat sau Comunitatea Europeană poate, fie la momentul semnării, fie la cel al depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să precizeze teritoriul sau teritoriile cărora urmează să li se aplice prezenta Convenţie.

Orice Parte poate, la orice dată ulterioară, prin intermediul unei declaraţii adresate Secretarului General al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei Convenţii la orice alt teritoriu precizat în declaraţie ale cărei relaţii internaţionale şi le asumă sau în numele căruia este împuternicită să facă angajamente. Pentru un asemenea teritoriu, Convenţia intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează expirării.
Orice declaraţie făcută potrivit primelor două alineate poate fi retrasă, în legătură cu oricare teritoriu precizat în aceasta, prin intermediul unei notificări adresate Secretarului General al Consiliului Europei. Retragerea începe să producă efecte în prima zi a lunii ce urmează expirării termenului de trei luni de la data primirii notificării respective de către Secretarul General.

Articolul 48 - Rezervele

Nici o rezervă, referitoare prevederile prezentei Convenţii nu este admisă, cu excepţia celor prevăzute în mod expres. Orice rezervă poate fi retrasă în orice moment.

Articolul 49 - Denunţarea

Orice Parte poate, în orice moment, să denunţe prezenta Convenţie prin intermediul unei notificări adresate Secretarului General al Consiliului Europei.
Denunţarea produce efecte începând cu prima zi a lunii ce urmează expirării termenului de trei luni de la data primirii notificării respective de către Secretarul General.

Articolul 50 - Notificarea

Secretarul General al Consiliului Europei notifică statele membre ale Consiliului Europei, orice stat semnatar, orice stat parte, Comunitatea Europeană, orice stat invitat să semneze prezenta Convenţie potrivit prevederilor articolului 45 şi orice stat invitat să adere la prezenta Convenţie potrivit prevederilor articolului 46 În legătură cu:

orice semnare a Convenţiei;
depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
orice dată a intrării în vigoare a prezentei Convenţii în conformitate cu articolele 45 şi 46;
orice modificare adoptată potrivit prevederilor articolului 44 şi data la care modificarea respectivă intră în vigoare;
orice denunţare formulată potrivit prevederilor articolului 49;
orice alt act, notificare sau comunicare referitoare la prezenta Convenţie;
orice rezervă formulată potrivit articolului 48.

Drept pentru care subsemnaţii, fiind împuterniciţi în mod corespunzător, au semnat prezenta Convenţie.

Adoptată la Lanzarote, astăzi 25 octombrie 2007, în limbile engleză şi franceză, ambele texte fiind autentice, într-un singur exemplar care se depune la arhivele Consiliului Europei. Secretarul General al Consiliului Europei transmite copii certificate fiecărui stat membru al Consiliului Europei, statelor nemembre care au participat la elaborarea prezentei Convenţii, Comunităţii Europene şi oricărui stat invitat sa adere la prezenta Convenţie.