Austria - Curtea

Constituțională

Nu există reglementări specifice privind utilizarea spațiului rețelelor sociale.

Azerbaidjan - Curtea Constituțională

Nu există instrucțiuni privind utilizarea de către judecătorii Curții Constituționale din Republica Azerbaidjan.

Curtea Constituțională nu a adoptat nicio decizie cu privire la această chestiune.

Belgia - Curtea Constituțională

Curtea Constituțională din Belgia nu a emis nicio instrucțiune specifică cu privire la utilizarea spațiului social media, în afară de regula generală din legea organică potrivit căreia demnitatea funcției nu trebuie încălcată.

Pe website-ul Înaltului Consiliu Judiciar, există două documente (în limba franceză) care fac referire la acest subiect:  http://www.csj.be/sites/default/files/press_publications/o0036e.pdf (Raportul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare privind „Justiția, societatea și mass-media 2011-2012”: judecătorii individuali care utilizează spațiul social media/platformele online recunosc codurile etice generale și încălcarea acestor coduri se gestionează cu acțiuni disciplinare obișnuite. Se recomandă utilizarea celor mai înalte configurări de confidențialitate) și http://www.hrj.be/sites/default/files/Rapport_RFCMJ_Colloque_Bruxelles_2018.pdf (Simpozionul 2018 al Rețelei francofone a Consiliilor Judiciare care recomandă autorizarea utilizării rețelelor sociale cu anumite restricții (secretul deliberărilor, cerința de a nu interveni în procedurile aflate pe rol, păstrarea imparțialității și independenței etc). Consiliile judiciare trebuie să ofere, de asemenea, mecanisme de creștere a gradului de conștientizare, informare și sprijin pentru judecători.

Bosnia și Herțegovina

–

Curtea Constituțională

În ceea ce privește Curtea Constituțională din Bosnia și Herțegovina, nu există norme sau decizii care să facă referire la acest subiect.

Costa Rica - Curtea Supremă

Recent, Curtea Plenară care acționează în calitate de organ administrativ și de conducere a sistemului judiciar, a adoptat un set de reguli pentru prevenirea, identificarea și gestionarea adecvată a diferitelor conflicte de interese dintre judecători. În aceste dispoziții, există referiri și interdicții cu privire la anumite utilizări rețelelor sociale. Aceste reguli sunt aplicabile judecătorilor și altor funcționari ai instanțelor judecătorești. Aceste reguli nu sunt încă disponibile, întrucât sunt în etapa finală de aprobare și, prin urmare, nu sunt încă publice.

Reglementările Curții privind Departamentul Tehnologic de Informare conțin limitări privind anumite utilizări ale calculatoarelor Curții, care restricționează, în principal, anumite site-uri și, prin urmare, împiedică accesul la rețelele sociale, chat-uri și altele, prin intermediul dispozitivelor tehnologice furnizate de Curte. Art. 60.b. https://dtic.poder- judicial.go.cr/index.php/Reglamento

Pe de altă parte, Camera Constituțională a decis o cauză în favoarea unui judecător, care a criticat dur jurnaliștii pentru munca lor. Curtea a invalidat procedura disciplinară instituită împotriva acestuia pentru comportament necorespunzător în viața privată. Într-o decizie divizată de 4 contra 3, Curtea a protejat dreptul acestuia la libera exprimare și a considerat că acesta nu poate fi judecat pentru exprimarea unei opinii personale. Votul de dezacord a observat că, deși judecătorul este liber să participe la spațiul social media/platformele online, acesta este obligat, în calitate de judecător, să respecte un cod de conduită judiciar și trebuie să evite să pună în pericol independența, integritatea și imparțialitatea atribuțiilor care i-au fost încredințate. https://nexuspj.poder- judicial.go.cr/document/sen-1-0007-858516               5                 (in                Spanish).

Croația - Curtea Constituțională

Nu există nici reguli deontologice, nici instrucțiuni, nici decizii emise de Curtea Constituțională cu privire la aspecte aferente utilizării spațiului social media/platformelor online de către judecători.

Pe de altă parte, Codul de etică judiciară (Monitorul Oficial nr. 131/2006, denumit în continuare: Cod) și anumite legi și sub-legi sunt relevante în ceea ce privește judecătorii instanțelor obișnuite (și specializate). Deși noțiunea de „rețelele sociale” nu este menționată, în mod explicit, în niciunul dintre actele relevante, aceasta este acoperită de partea care definește relațiile cu publicul, adică, discursul public și aparițiile judecătorilor.

În primul rând, unele dintre dispozițiile relevante din Legea instanțelor judecătorești (Monitorul Oficial numerele

28/2013, 33/2015, 82/2015, 82/2016 și 67/2018, denumită în continuare: LIJ) prevede:

Articolul 106

(1)  Codul de etică judiciară (denumit în continuare, Codul) stabilește principii etice și reguli de comportament pentru judecători, în scopul protejării demnității și respectabilității funcției judiciare.

(2) În îndeplinirea sarcinilor ce le revin și în timpul liber, judecătorii respectă legile și Codul.

În conformitate cu articolul 107 din Legea instanțelor judecătorești, Codul este emis de Comitetul Etic, format din președinți ai tuturor consiliilor judiciare din Republica Croația. De asemenea, Comitetul emite Ghidul pentru interpretarea Codului în conformitate cu articolul 107a.4 din Legea instanțelor judecătorești.

Încălcările Codului sunt decise de consiliile judiciare (articolul 107a.1 din LIJ) în procedurile de primă instanță, în timp ce în procedurile din a doua instanță, Consiliul etic decide cu privire la obiecțiunile la hotărârile primei instanțe (articolul 107a.2 din LIJ) .

În al doilea rând, părți relevante din Codul de etică judiciară prevăd:

12. Relația cu publicul

În aparițiile sale publice, judecătorul promovează reputația profesiei judiciare.

Judecătorul nu va exprima opinii cu privire la anumite proceduri judecătorești aflate pe rol și asupra deciziilor judecătorești din cadrul acestor proceduri.

Judecătorul poate participa la discuții publice cu privire la lege, sistemul juridic și funcționarea sistemului de justiție.

În cazul aparițiilor publice sau în cazul în care comentează fenomene sociale prin intermediul mass-mediei publice, articolelor scrise, programelor radio sau TV, în cadrul conferințelor publice, a prelegerilor etc., judecătorul depune toate eforturile pentru a se asigura că apariția sa se bazează pe reglementări și că opiniile pe care judecătorul le exprimă și comportamentul său general este în conformitate cu dispozițiile prezentului Cod.

Judecătorul va evita să se promoveze pe sine și să își exprime părerile și opiniile pe parcursul procedurii și în legătură cu aceste proceduri, în special prin intermediul mass-media.

14. Încălcări ale Codului

Obligația judecătorului este de a respecta Codul.

Oricine are dreptul să indice conduita unui judecător care este contrară dispozițiilor prezentului Cod.

Președintele consiliului de judecată în care judecătorul, la care se referă plângerea își îndeplinește funcția, trebuie să prezinte plângerea consiliului de judecată.

Consiliul de judecată va permite judecătorului să răspundă plângerii. În cazul în care consiliul de judecată stabilește că plângerea este fondată, aceasta va pronunța o decizie prin care se stabilește o încălcare a prezentului Cod.

Judecătorul are dreptul să se opună deciziei consiliului privind încălcarea prezentului Cod, în termen de opt zile de la pronunțarea deciziei. Consiliul menționat la articolul 107 alineatul (2) din Legea instanțelor judecătorești decide asupra obiecției cu votul majorității tuturor membrilor Consiliului.

Decizia executorie se transmite președintelui instanței în care judecătorul în cauză își îndeplinește funcția.

Dispozițiile privind încălcările prezentului Cod au fost în vigoare în ceea ce privește încălcările care au avut loc după intrarea acestuia în vigoare.

În plus, Ghidul pentru interpretarea și punerea în aplicare a Codului de etică judiciară (denumit în continuare: Ghidul) a fost emise la 4 februarie 2016 de către Consiliul tuturor consiliilor judiciare din Republica Croația.  Ghidul este o parte inseparabilă a Codului și conține un comentariu pentru punerea în aplicare a Codului. Ghidul, precum și Codul, se bazează pe Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară și Instrucțiunile de punere în aplicare a Codului emise de Asociațiile judecătorilor croați.

Partea relevantă a Ghidului prevede:

12. Relația cu publicul

(...)

Judecătorii nu trebuie să fie implicați în polemici politice publice. Motivul pentru aceasta este evident. Baza vocației judiciare este de a fi imparțial și obiectiv, dar și de a fi văzut astfel în ochii publicului. (...)

Este evidențiat, în mod special, faptul că atunci când un judecător are apariții publice sau când comentează evenimente sociale prin intermediul mass-mediei publice, articolelor scrise, programelor radio sau TV, în cadrul adunărilor publice, a prelegerilor și a altor evenimente de acest fel, acesta trebuie să depună toate eforturile pentru a se asigura că apariția sa se bazează pe reglementări și că comportamentul său general este în conformitate cu dispozițiile prezentului Cod.

În orice apariție publică, judecătorul trebuie să țină cont de faptul că opinia sa publică poate fi interpretată ca o opinie a sistemului judiciar în ansamblu, chiar și atunci când judecătorul subliniază că aceasta este opinia sa personală.

(...)

Deși Ghidul (22 de pagini) nu este tradus în limba engleză, Codul este tradus, așadar vă rugăm să îl consultați la: https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/cro.pdf.

Mai mult, procedurile privind încălcarea Codului sunt proceduri sui generis reglementate de Regulamentul de procedură pentru activitatea consiliilor judiciare nr.: Sv-3/09 din 21 mai 2009. În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul de procedură, un consiliu judiciar va aplica, în mod corespunzător, Legea privind procedura administrativă generală (Monitorul Oficial nr. 47/09.). În cazul în care consiliile judiciare constată încălcări ale Codului, deciziile privind încălcarea sunt de natură declarativă și nu există sancțiuni împotriva judecătorului.

Actele și hotărârile sunt disponibile pe website-ul Curții Supreme a Republicii Croația, dar în limba croată, la sfârșitul paginii web (link pentru acte: http://www.vsrh.hr/EasyWeb.asp?pcpid=33 și link pentru hotărârile de primă și a doua instanță: http://www.vsrh.hr/EasyWeb.asp?pcpid=3192).

În cele din urmă, nu există nici hotărâri de primă instanță, nici de a doua instanță care se referă, în mod explicit, la utilizarea spațiului social media/platformelor online de către judecători.

Republica Cehă - Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a Republicii Cehe nu a emis niciun fel de ghid sau instrucțiuni cu privire la utilizarea spațiului social media/platformelor online de către judecători.  Cu toate acestea, ofițerul de presă al acesteia utilizează zilnic spațiul social media/platformele online.

Curtea Constituțională a Republicii Cehe nu s-a ocupat de cauza privind utilizarea spațiului social media/platformelor online de către judecători. Singura cauză în privința Facebook a vizat o amendă aplicată reclamantului pentru activitățile sale pe Facebook, care se presupune că reduc autoritatea Poliției. Cazul a fost raportat Codices cu nr.            CZE-2014-3-009 (http://www.codices.coe.int/NXT/gateway.dll/CODICES/precis/eng/eur/cze/cze-2014-3- 009?f=templates&fn=default.htm)

Germania – Curtea Constituțională Federală

1)   În noiembrie 2017, Curtea Constituțională Federală și-a adoptat Codul de conduită (https://www.bundesverfassungsgericht.de/EN/Richter/Verhaltensleitlinie/Verhaltensl eitlinien_node.html), care nu abordează, în mod explicit, utilizarea de către judecători a spațiului social media. Cu toate acestea, primul dintre Principiile Generale ale Codului afirmă că „în toate chestiunile, atât oficiale cât și neoficiale, Judecătorii Curții Constituționale Federale se comportă într-un mod care nu compromite reputația Curții, demnitatea funcției pe care o ocupă sau încrederea în independența, imparțialitatea, neutralitatea și integritatea lor”.

2) Până acum, Curtea Constituțională Federală nu a decis cu privire la această chestiune specifică.

Grecia -

Consiliul de Stat

Utilizarea spațiului social media/platformelor online de către judecători nu este reglementată, în mod specific, de legislația greacă. Dispozițiile generale ale dreptului disciplinar al judecătorilor se aplică în această privință, care stipulează că comportamentul dezonorant (nedemn) sau de discreditare al unui judecător, care acționează fie în cadrul, fie în afara atribuțiilor ce îi revin, constituie o abatere disciplinară, în timp ce exprimarea publică a unei opinii de către un judecător nu constituie o abatere disciplinară, cu excepția cazului în care această opinie publică este îndreptată să submineze autoritatea justiției sau să favorizeze sau să defavorizeze un anumit partid politic sau o altă organizație politică. (A se vedea art. 91 alin. 2 d și alin. 4b din Codul instanțelor judecătorești și a judecătorilor greci [Statut 1756/1988], deoarece acest articol special a fost înlocuit începând cu 2.4.2012 de art. 106 alin. 3 din Statut 4055/2012).

La sfârșitul anului 2018, Președintele Consiliului de Stat a dispus publicarea pe pagina de internet a Consiliului a unei traduceri (rezumat) (în limba greacă) a „Ghidului de discuții pentru Reuniunea grupului de experți”, care a fost elaborat în cadrul Rețelei Globale de Integritate Judiciară din Viena, la 5-7 noiembrie 2018. Putem spune că ceea ce a fost acceptat în cadrul acestei reuniuni cu privire la conduita adecvată a judecătorilor implicați în spațiul social media/platformele online este considerat, deocamdată, a fi un ghid de către Consiliul de Stat.

În afară de acesta, nu există alte decizii judiciare sau ghiduri administrative oficiale emise de către Consiliu pe această temă.

Mai jos se găsesc atașate următoarele documente: 1) Ghidul de discuție menționat mai sus pentru Reuniunea grupului de experți din 5-7 noiembrie 2018 (în limba engleză) 2) Lucrarea de studiu pe tema „Judecătorii și rețelele sociale”, care a fost elaborat de foști cursanți ai Școlii Naționale de Judecători din Grecia (jurisdicție civilă și penală) și a fost prezentat de aceștia în iunie 2015, în cadrul Concursului European THEMIS a Rețelei Europene de Formare Judiciară privind etica judiciară și conduita profesională

https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/gre.pdf.. https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/unodc.pdf..

Ungaria - Curtea Constituțională

La Curtea Constituțională nu există un regulament sau un cod de conduită specific în această problemă specifică. Cu toate acestea, Secțiunea 16 alin. (3) din Regulamentul de procedură trebuie aplicat în aceste cazuri.

Acesta prevede: „Judecătorul Curții Constituționale notifică Președintele înainte de orice apariție publică – în mod special, la evenimente sau programe profesionale, științifice și sociale – pe un subiect legat de funcționarea Curții Constituționale și de sarcinile și competențele acesteia, precum și înainte de orice publicare pe subiectele de mai sus. În plus, judecătorul Curții Constituționale notifică Președintele dacă vreun membru al personalului Curții Constituționale apare public cu un subiect referitor la funcționarea Curții Constituționale și sarcinile și competențele acesteia, precum și cu privire la orice publicare semnificativă de către membrul de personal, pe subiectele de mai sus.”

Textul complet al Regulamentului de procedură este disponibil la: https://hunconcourt.hu/rules-of- procedure/

Irlanda - Curtea Supremă

Nu există ghiduri în Irlanda privind utilizarea de către judecători a rețelelor sociale, dar este de menționat faptul că judecătorii din Irlanda nu au, în general, nicio prezență publică în spațiul social media.

Israel            –

Curtea Supremă

În 2013, Comitetul de etică al judecătorilor din Israel a adoptat concluzii (rezumat anexat) potrivit cărora judecătorii nu trebuie împiedicați să utilizeze rețelele sociale, dar aceștia nu trebuie să își folosească titlul judiciar. „Prietenia” cu avocații în spațiul rețelelor sociale, în sine, nu constituie, în mod necesar, o cauză pentru descalificarea automată a judecătorilor. Judecătorii trebuie să se abțină a se exprima în spațiul social media/platformele online cu privire la o problemă aflată pe rolul lor și trebuie să se abțină de la vizualizarea paginilor de socializare ale părților sau martorilor la o procedură pendinte. Judecătorii nu trebuie să își posteze hotărârile în spațiul rețelelor sociale și nu trebuie să își exprime poziția cu privire la chestiuni profesionale prin intermediul spațiului social media/platformelor online și nu trebuie să ofere răspunsuri la probleme care au fost publicate cu privire la persoana lor. A fost recomandată formarea judecătorilor privind spațiul rețelelor sociale pentru judecători. Concluziile revizuite sunt preconizate pentru sfârșitul lunii aprilie 2019.

https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/isr.pdf.

Kosovo        –

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională nu a emis astfel de reguli și nu a avut până acum cazuri sau decizii referitoare la acest subiect.

Mexic - Curtea Supremă

Regulile sau instrucțiunile deontologice existente emise de Curțile Constituționale și organele echivalente;

Curtea Supremă de Justiție nu a emis niciun fel de reguli sau instrucțiuni deontologice referitoare la utilizarea rețelelor sociale de către judecători.

Deciziile emise de Curți cu privire la problemele referitoare la utilizarea rețelelor sociale de către judecători.

În sesiunea din 20 martie 2019, a doua Cameră a Curții Supreme de Justiție din Mexic a sesizat Amparo în Revizuirea 1005/2018. Cauza a vizat blocarea contului de Twitter al unui jurnalist de către procurorul general al statului Veracruz. În 2017, autoritatea menționată l-a împiedicat pe jurnalist să cunoască date de interes general referitoare la exercitarea misiunii sale publice. În analiza cazului este dezbătută interacțiunea a două drepturi: dreptul la viață privată (în cazul funcționarilor publici) și dreptul de acces la informație. A doua cameră a CSJM a stabilit că dreptul jurnalistului de acces la informație trebuie să prevaleze asupra dreptului la viață privată a funcționarului public. De asemenea, a doua Cameră a reiterat faptul că obligația funcționarului public de a debloca contul de Twitter al jurnalistului nu a fost disproporționată și nici nu a afectat în mod nejustificat drepturile acestuia. În plus, trebuie menționat faptul că procurorul general a utilizat acest cont, în mod voluntar, pentru a disemina informații cu privire la performanța administrației sale.

Versiunea publică a sentinței este disponibilă la: https://bit.ly/2Crlq3e.

Moldova, Republica    –

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu are reguli sau instrucțiuni deontologice privind utilizarea de către judecătorii săi a rețelelor sociale.

Norvegia      -

Curtea Supremă

Curtea Supremă a Norvegiei nu a emis niciun fel de decizii sau reguli deontologice cu privire la utilizarea de către judecători a rețelelor sociale.

Peru             –

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională din Peru are în proces cauza Iriarte c. Cateriano, numită, de asemenea, și „Cazul Twitter”, iar procesul său este următorul

Dl Iriarte susține că i-au fost încălcate drepturile constituționale de acces la informații publice, libertatea de exprimare și libertatea de informare. Dl Iriarte susține că blocarea contului său nu îi va permite accesul la informații de interes public și general, întrucât contul (@PcaterianoB) este utilizat atât în calitate de cont personal, cât și de cont profesional.

Fostul președinte al Consiliului de Miniștri Pedro Cateriano (avocat absolvent al Pontificia Universidad Católica del Perú) deține un cont Twitter (@PcaterianoB) în care a informat cetățenii cu privire la evenimente referitoare la îndeplinirea funcțiilor și activităților sale oficiale în poziția publică pe care a deținut-o.

Erick Américo Iriarte Ahon formulează o acțiune de protecție împotriva rezoluției judiciare pronunțate de Primul Juriu specializat în teme constituționale care a declarat cererea ca NEÎNTEMEIATĂ. Argumentând că rețelele sociale, cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter, au acces limitat, de asemenea, că Dl Cateriano are dreptul să interacționeze în spațiul social media/platformele online cu cine consideră convenabil. În plus, blocarea nu îl împiedică pe Dl Iriarte să primească și să emită știri de interes public. Prin urmare, blocarea contului de Twitter a D-lui Iriarte nu încalcă drepturile constituționale menționate.

Dl Iriarte a făcut apel la Curtea Superioară de Justiție, care a declarat cererea ca neîntemeiată. Mai întâi, Curtea Superioară susține că Dl Cateriano nu deține funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri. În cele din urmă, Curtea susține că Dl Cateriano are dreptul de a alege persoanele cu care va interacționa.

În sfârșit, la data de 22 mai 2015, Dl Iriarte depune o acțiune de protecție împotriva lui Pedro Álvaro Cateriano Bellido, în calitatea acestuia de fost președinte al Consiliului de Miniștri. Acesta susține că i-au fost încălcate drepturile constituționale de acces la informații publice, libertatea de exprimare și libertatea de informare.

Această sentință a fost primită de Curtea Constituțională și este, în prezent, analizată și dezbătută cu interes, deoarece acesta este un caz de importanță și reprezintă o provocare a sistemului judiciar de a evolua și de a se adapta din punct de vedere al problemelor tehnologice.

Federația Rusă – Curtea Constituțională

Legislația Federației Ruse cu privire la sistemul judiciar nu conține reguli care reglementează utilizarea spațiului rețelelor sociale de către judecători. În același timp, există un Cod de etică judiciară, care reglementează problemele generale ale conduitei judecătorilor. Consiliul Judecătorilor Federației Ruse recomandă utilizarea rețelelor de socializare, ținând cont de principiile cuprinse în Cod. Judecătorul trebuie să își exercite dreptul la libertatea de opinie într-un mod compatibil cu limitările aferente statutului de judecător. Extrasele din Codul de etică judiciară sunt anexate mai jos.

https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/rus.pdf

Serbia          –

Curtea Constituțională

Până în prezent, Curtea Constituțională a Republicii Serbia nu a emis reguli sau instrucțiuni deontologice, sau decizii cu privire la problemele referitoare la utilizarea spațiului social media/platformelor online de către judecătorii (obișnuiți).

Slovacia - Curtea Constituțională

Curtea Constituțională nu are reguli deontologice sau jurisprudență cu privire la utilizarea rețelelor sociale de către judecători. Consiliul Judiciar a emis un cod deontologic pentru judecători, dar acesta nu menționează nimic cu privire la spațiul rețelelor sociale.

Slovenia - Curtea Constituțională

Curtea Constituțională din Slovenia nu are nicio regulă pentru utilizarea de către judecători a rețelelor sociale. De asemenea, nu avem nicio jurisprudență privind utilizarea acestora de către judecători.

Au existat discuții cu privire la întrebarea dacă Curtea trebuie să devină mai activă în spațiul rețelelor sociale, dar până în prezent nu s-a ajuns la nicio decizie.

Africa de Sud - Curtea Constituțională

În Codul de Conduită Judiciară (atașat mai jos) adoptat în conformitate cu secțiunea 12 din Legea CSJ, din 18 octombrie 2012 nu există nicio referire explicită în Cod la rețelele sociale. Cu toate acestea, articolul 11, intitulat Limitare (potențial, 12 și 14, intitulate Asociere, respectiv, Activități extrajudiciare în serviciul activ – în  funcție de context), poate acoperi comportamentul unui judecător în privința utilizării  spațiului rețelelor sociale și a altor platforme media publice.

https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/rsa.pdf.

Elveția – Curtea Federală

Reunindu-se în plen la 18 noiembrie 2018, Judecătorii Tribunalului Federal Elvețian au decis să exprime în scris ghidul (cutumele) pe care îl respectă. Ghidul se referă la participarea judecătorilor în rețelele sociale și afirmă că utilizarea rețelelor sociale este o problemă de alegere personală, care necesită totuși o atenție specială pentru a nu ridica îndoieli cu privire la independența, imparțialitatea și integritatea judecătorilor federali sau la reputația instanței.

Textul final al ghidului face, în prezent, obiectul redactării lingvistice. De îndată ce documentul va fi disponibil în cele trei limbi oficiale (germană / franceză / italiană), acesta va fi prezentat din nou în plen. Ulterior, probabil în vara anului 2019, versiunea oficială și finală a utilizării ghidului va fi publicată pe site-ul Tribunalului în cele trei limbi oficiale.

Anexat mai jos (în limba franceză) se află o hotărâre a Curții Federale (ATF 144 I 159) care abordează problema dacă o „prietenie” pe Facebook între o parte la procesului și un judecător de primă instanță duce la o contestare a acestuia din urmă.

Potrivit acestei decizii, simplul fapt de a fi „prieten” pe Facebook - în absența altor elemente - nu permite, în sine, concluzionarea că există o relație de prietenie care exclude judecătorul. Astfel, judecătorii pot fi prezenți pe rețelele de socializare și își pot face contacte acolo fără ca imparțialitatea acestora să fie compromisă a priori. În caz contrar, Curtea Federală nu a avut încă ocazia să examineze obligațiile etice ale judecătorilor care utilizează spațiul social media/platformele online.

https://www.venice.coe.int/files/un_social_media/swz.pdf.

Regatul Unit – Curtea Supremă

Prezentul Ghid de Conduită Judiciară este disponibil aici: https://www.judiciary.uk/wp-content/uploads/2016/07/judicial-conduct-v2018-final-2.pdf. Acesta conține îndrumări privind utilizarea spațiului social media/platformelor online la pagina 20:

„Rețelele de socializare, blogging-ul și Twitter

Deși utilizarea rețelelor sociale este o problemă de alegere personală, atenția judecătorilor este atrasă de ghidul pe care Comitetul Tehnologic Judiciar l-a emis cu privire la aspectele de securitate ale acestui mediu.²⁶

Deși nu există un ghid specific în această privință, membrii sistemului judiciar sunt încurajați să țină cont de faptul că răspândirea informațiilor și utilizarea tehnologiei înseamnă că este din ce în ce mai ușor să se întreprindă cercetări de tip „puzzle”, care permit persoanelor să facă legătura între informații disparate din diverse surse independente. Judecătorii trebuie să încerce să se asigure că informațiile referitoare la viața personală și adresa de domiciliu nu sunt disponibile online. O modalitate simplă prin care judecătorii pot verifica acest lucru este de a-și introduce numele într-un motor de căutare pe internet, precum Google. Atât judecătorul, cât și membrii apropiați de familie și prietenii acestora, trebuie să aibă grijă pentru a evita ca datele personale ale judecătorului să intre în domeniul public prin intermediul sistemelor de socializare, precum Facebook sau Twitter.

De asemenea, judecătorii trebuie să fie atenți la:

1.  Publicarea mai multor informații personale decât este necesar (în special, ținând cont de riscul de fraudă.)

2.  Publicarea informațiilor care pot duce la un risc pentru siguranța personală. De exemplu, detaliile cu privire la planurile de vacanță și informații despre familie.

3.  Setările automate de confidențialitate. Deseori, este posibilă creșterea nivelului de securitate a setărilor de confidențialitate pe forumurile spațiului social media/platformelor online.

4.  Lipsa controlului asupra datelor ce au fost deja postate.

5.  Postarea fotografiilor personale în medii familiare, fie individual, fie cu membrii de familie și/sau prieteni.

De asemenea, se atrage atenția asupra îndrumărilor cu privire la blogging-ul realizat de către deținătorii de funcții judiciare emise în numele Judecătorului Senior al completului de judecată și a Președintelui Senior al Tribunalelor la 8 august 2012. Ghidul este, de asemenea, disponibil în intranetul judiciar.²⁷

Pe scurt, ghidul afirmă că, deși blogging-ul realizat de către membrii

sistemului judiciar nu este interzis, ​​deținătorii de funcții judiciare care se ocupă cu blogging-ul (sau care postează comentarii pe blogurile altor persoane) nu trebuie să se identifice ca membri ai sistemului judiciar. De asemenea, aceștia trebuie să evite exprimarea unor opinii care, în cazul în care ar deveni cunoscut faptul că dețin funcții judiciare, ar putea dăuna încrederii publicului în propria imparțialitate a acestora sau în sistemul judiciar, în general. Acest ghid se aplică și blogurilor care pretind a fi anonime. Nerespectarea ghidului poate duce, în cele din urmă, la acțiuni disciplinare.”

26 https://intranet.judiciary.gov.uk/wp-content/uploads/2012/09/data-responsibilities-2015-final.pdf

27 https://intranet.judiciary.gov.uk/practical-matters/it/it-guidance/blogging-guidance/

Ghidul privind conduita judiciară se referă, de asemenea, la Ghidul privind blogging-ul judiciar, totuși, acesta, nu se află în domeniul public.