Strasbourg, 11 decembrie 2008                                                                     CEPEJ(2008)11

COMISIA EUROPEANĂ PENTRU EFICIENȚA JUSTIȚIEI

(CEPEJ)

LINIILE DIRECTOARE ALE CEPEJ

PRIVIND STATISTICILE JUDICIARE

(GOJUST)

adoptate de CEPEJ la cea de-a 12-a ședință plenară

(Strasbourg, 10-11 decembrie 2008)

PREAMBUL

Articolul 2 din statutul său[1] indică CEPEJ „să examineze rezultatele obținute prin diferite sisteme (...) folosind (...) mijloace de evaluare și criteriile statistice comune”. Articolul 3 stipulează că CEPEJ trebuie să își îndeplinească sarcinile „prin (...) definirea măsurilor și mijloacelor de evaluare” și prin „elaborarea (...) de sondaje privind bunele practici, linii directoare, planuri de acțiune, opinii și comentarii generale”.

Planul de acțiune pe care Șefii de stat și Guvernul l-au adoptat la cea de-a 3-a reuniune la nivel înalt (Varșovia, mai 2005) a inclus decizia „de dezvoltare a funcțiilor (...) de evaluare [ale CEPEJ]”.

Raportul CEPEJ „Sistemele judiciare europene - ediția 2008” (publicat în octombrie 2008) a fost bine primit de factorii de decizie publică și de comunitatea judiciară din Europa.

CEPEJ a considerat util să furnizeze linii directoare pentru organismele care colectează și procesează datele statistice din sectorul justiției. Liniile directoare au la bază experiența dobândită în urma evaluării pilot a sistemelor judiciare (2002-2004) și a primelor două cicluri de evaluare regulată (2004-2006 și 2006-2008). În particular, acestea iau în considerare observațiile și propunerile corespondenților naționali și comentariile CEPEJ.

Aceste linii directoare trebuie considerate și utilizate ca un element al grupului de instrumente proiectate de CEPEJ și implementate în 2008 în vederea consolidării eficienței și calității justiției și, în special, a Listei de verificare privind gestionarea timpului[2], a Listei de verificare pentru promovarea calității justiției și instanțelor[3] și a Liniilor directoare SATURN privind gestionarea timpului în sectorul judiciar[4], precum și a procesului de evaluare la nivel de omologi și a statisticilor judiciare.

Obiectivele acestor linii directoare sunt următoarele:

§  promovarea calității, transparenței, responsabilității și accesibilității datelor statistice judiciare colectate și procesate în statele membre, ca instrument de sprijinire a politicii publice;

§  facilitarea comparării datelor cu privire la țările europene prin asigurarea unui nivel adecvat de compatibilitate a principalilor indicatori judiciari, în ciuda diferențelor substanțiale dintre țări (în ceea ce privește organizarea judiciară, situația economică, demografia etc.) pentru a se putea înțelege cum funcționează sistemele judiciare, pentru a se identifica indicatorii comuni pentru măsurarea activității și evaluarea funcționării sistemului judiciar, pentru a evidenția principalele tendințe, a identifica dificultățile și a furniza îndrumări pentru politicile publice din domeniul justiției în vederea îmbunătățirii eficienței și calității acestora în beneficiul cetățenilor europeni;

§  contribuirea la asigurarea transparenței și responsabilității asociate procesului CEPEJ de evaluare a sistemelor judiciare europene și îmbunătățire a acestui proces.

LINII DIRECTOARE

I.    Principii generale

1.    Principalul obiectiv al statisticilor judiciare este facilitarea funcționării eficiente a sistemului judiciar și contribuirea la orientarea politicilor publice din sectorul justiției. Prin urmare, statisticile judiciare trebuie să permită factorilor de decizie și practicienilor din sectorul judiciar să obțină informații relevante cu privire la performanța instanțelor și la calitatea sistemului judiciar, și anume cu privire la volumul de lucru al instanțelor și al judecătorilor, perioada necesară pentru realizarea acestui volum de lucru, calitatea realizărilor instanțelor și cantitatea de resurse umane și financiare care urmează să fie alocate sistemului în vederea realizării volumului de lucru viitor.

2.    Toate datele referitoare la performanța și calitatea sistemului judiciar trebuie colectate și prezentate prin intermediul unei metodologii compatibile și coerente aplicabilă pentru toate sucursalele și organismele din sectorul judiciar, pentru a permite evaluarea eficienței mijloacelor alocate acestora.

3.    Fiecare stat membru trebuie să dispună de modalități statistice instituționale specifice în vederea colectării, coordonării, acumulării și procesării informațiilor de la diferiți furnizori de date statistice necesare în vederea evaluării modului de funcționare și a măsurării activității desfășurate de instanțe, serviciile de urmărire penală, serviciile administrative din cadrul sistemului judiciar și de orice alte organisme cu rol în activitatea judiciară.

 

Proceduri și mecanisme

4.     Procedurile și duratele cadru trebuie agreate cu persoanele interesate în vederea stabilirii unui sistem pentru colectarea regulată și comunicarea informațiilor statistice. Trebuie stabilită din timp alocarea clară a responsabilităților și un mecanism (mecanisme) de abordare a întrebărilor generale, de gestionare a întreținerii sistemului și de soluționare a conflictelor legate de funcționarea sistemului, precum și de credibilitatea și interpretarea datelor colectate.

5.    Pe cât posibil, datele statistice care au fost colectate în trecut trebuie, de asemenea, utilizate în cadrul sistemelor viitoare în vederea elaborării de serii cronologice.

6.    Atunci când autoritatea competentă distribuie resursele între organismele judiciare folosind etaloane pe baza datelor statistice, trebuie stabilit un mecanism de monitorizare a aplicării corespunzătoare a regulilor pentru colectarea, procesarea și analizarea datelor pentru a se garanta un sistem echitabil și transparent.

7.    Solicitările de date statistice nu trebuie să supraîncarce în mod inutil personalul instanței, ci să răspundă nevoilor de bună gestionare a sistemului judiciar general.

8.    Dezvoltarea utilizării instrumentelor IT în cadrul sistemului de date statistice ar trebui să permită scurtarea ciclului de viață în ceea ce privește depunerea și procesarea datelor judiciare.

Transparența și responsabilitatea datelor

9.    Profesionalismul și etica persoanelor responsabile de procesarea datelor și independența acestora în raport cu alte organe sau organisme politice sau administrative, precum și cu organismele private garantează responsabilitatea datelor. Statele trebuie să se asigure că aceste persoane dispun de competențele adecvate și trebuie să garanteze un nivel corespunzător de independență în vederea furnizării unor lucrări științifice responsabile și de înaltă calitate.

10.  Toate activitățile de colectare și analiză de date trebuie efectuate într-un mod transparent. Principalele rezultate nu numai că trebuie furnizate tuturor persoanelor direct interesate din sectorul administrării justiției, ci, de asemenea, tuturor persoanelor implicate în funcționarea sistemului judiciar. În vederea îmbunătățirii acestui mecanism, pot fi luate în considerare și opiniile cercetătorilor.

11.  Datele și analiza acestora nu trebuie să fie personalizate. Acestea trebuie prezentate în așa fel încât să poată fi ușor de înțeles pentru a contribui la transparența și acceptarea întregului sistem de către toate persoanele implicate și pentru a garanta corectitudinea informațiilor prezentate. Pe cât posibil, trebuie evitate formulele complexe.

12.  Trebuie să se asigure disponibilitatea publică a datelor colectate la nivel național, și anume prin publicarea acestora pe internet.

13.  Trebuie adoptate măsuri adecvate de către organismele responsabile de colectarea și procesarea datelor statistice din sectorul judiciar în statele membre în vederea asigurării dialogului cu organizațiile care reprezintă profesiile din sectorul juridic și judiciar, cu cercetătorii și, după caz, cu alte organizații interesate de acest aspect, pentru a se asigura un consens pe scară largă cu privire la informațiile colectate și comunicate.

Evaluarea sistemelor judiciare europene

14.  Colectarea datelor trebuie organizată ținându-se seama pe cât posibil de Schema de evaluare a CEPEJ, astfel încât să se poată furniza periodic răspunsuri la întrebările formulate ca parte a procesului de evaluare a sistemelor judiciare europene. Se va acorda atenție îndrumărilor din Nota explicativă în vederea asigurării omogenității conceptelor avute în vedere și a metodelor de măsurare folosite.

15.  În particular, fiecare stat membru trebuie să ia măsurile necesare care vor permite asigurarea unei contribuții anuale la corpusul de date de bază din sectorul justiției în Europa, așa cum este acesta definit de CEPEJ (a se vedea Anexa II).

II.   Principii specifice

Bugete pentru sectorul justiției

16.  Pentru ca eforturile statelor de dezvoltare a sistemului judiciar propriu să poată fi evaluate, colectarea și procesarea datelor statistice trebuie, de asemenea, organizată astfel încât bugetele alocate pentru următoarele aspecte să fie separate:

§  salarii

§  asistență juridică

§  informatizare (echipamente, investiții și întreținere),

§  cheltuielile din sectorul justiției,

§  investiții în clădiri noi,

§  întreținerea clădirilor, exploatare și costuri,

§  instruirea și formarea judecătorilor, precum și a procurorilor.

17.  Datele judiciare trebuie colectate și procesate, pe cât posibil, într-un mod care să permită ca bugetele pentru exploatarea instanțelor să poată fi separate de cele pentru exploatarea serviciilor de urmărire penală. Dacă sistemul judiciar este organizat astfel încât o astfel de diferențiere nu este posibilă, cifrele referitoare la numărul de judecători și la numărul de procurori ar putea permite ponderarea rezultatelor statistice sau ar trebui elaborat un sistem care să permită estimarea bugetului dedicat sistemului de urmărire penală.

18.  Informațiile statistice trebuie să acopere atât bugetele aprobate, cât și execuția bugetară.

Resursele umane

19.  Cifrele privind personalul judiciar (judecători, procurori, grefieri etc.) trebuie să fie, pe cât posibil, furnizate în mod echivalent cu o normă întreagă.

 

Activitatea instanței, durata cadru a procedurilor și evaluarea

20.  Sistemul statistic trebuie să permită atât la nivel național, cât și la nivel de instanță, să se evalueze durata totală a acțiunilor, pe baza unei tipologii de cauze suficient de elaborată.

21.  O mare parte a cauzelor înaintate Curții Europene a Drepturilor Omului sunt legate de încălcarea „intervalului de timp rezonabil” al unei acțiuni prevăzut la articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Având în vedere că este dificil să se furnizeze soluții eficace pentru un calendar optim și previzibil dacă nu dispunem în caz contrar de informații detaliate cu privire la situația respectivă, trebuie acordată o atenție deosebită colectării informațiilor cu privire la durata acțiunilor.

22.  În particular, statele membre trebuie să fie capabile să furnizeze informații cel puțin cu privire la durata acțiunii pentru următoarele patru cauze: divorțuri litigioase, concedieri, jafuri, omoruri din culpă (așa cum sunt acestea definite în Anexa I).

23.  Pentru a facilita aplicarea de soluții comune la nivelul Consiliului Europei, este necesar ca la nivelul fiecărui stat membru să se adopte o metodologie standard pentru calcularea intervalului de timp necesar pentru gestionarea cauzelor în instanță. Statele membre trebuie să fie în măsură să calculeze cel puțin trei dintre următoarele raporturi: Rata de variaţie a stocului de cauze pendinte, durata lichidării stocului de cauze pendinte și rata eficacității, așa cum sunt acestea definite în Anexa I[5].

Monitorizarea cazurilor de încălcare a articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului

24.  Datele statistice detaliate și actualizate din statele membre cu privire la cauzele naționale înaintate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind diferitele drepturi protejate de Articolul 6 reprezintă un instrument de bază pentru evaluarea și gestionarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, în special în scopul remedierii situațiilor care încalcă convenția. Organismele relevante din statele membre sunt invitate în consecință să își păstreze datele statistice sub forma unui tabel cu privire la cauzele naționale legate de articolul 6 din CEDO, astfel încât hotărârile Curții să fie executate în mod corespunzător și să se prevină apariția unor încălcări ulterioare.

25.  În particular, tabelele trebuie să indice numărul de cauze per an:

§  notificate de către Curte

§  declarate ca inadmisibile de către Curte

§  încheiate printr-o soluționare pe cale amiabilă

§  încheiate prin constatarea unei încălcări

§  încheiate prin constatarea inexistenței unei încălcări

și legate cel puțin de:

§  încălcarea cerinței privitoare la un interval de timp rezonabil

§  neexecutarea deciziilor Curții.

26.  Pe cât posibil, tabelele ar putea acoperi în egală măsură alte drepturi protejate prin articolul 6 din CEDO.

Appendix I

EUROPEAN UNIFORM GUIDELINES

 FOR MONITORING OF JUDICIAL TIMEFRAMES

(EUGMONT)

1. General data on courts and court proceedings

System of monitoring should have available and public information on the general design of the judicial system, with special attention to the information relevant for the time management of the proceedings. The information on the general level should include accurate information on:

-the number and types of courts and their jurisdiction;

-the number and types of proceedings in the courts;

-the proceedings designated as priority (urgent) cases;

The data on judicial system should be regularly updated, and be available at least on the annual level (start/end of the calendar year). The following data on the number of proceedings in the courts should be available:

-total number of proceedings pending at the beginning of the monitored period (e.g. calendar year);

-new proceedings (proceedings initiated within the monitored period, e.g. in the calendar year);

-resolved cases (proceedings finalized within the monitored period either through a decision on the merit, a withdrawal of the case, a friendly settlement, etc…);

-total number of proceedings pending at the end of the monitored period.

The data on the finalized proceedings can be split according to the way how the proceedings ended. At least, the cases that ended by a decision on the merits should be distinguishable from the cases that ended otherwise (withdrawal of the claim, settlement, and rejection on formal grounds).

Example I.

Courts of the State of Alpina

	Court or branch of jurisdiction	Cases pending on 1.1.2008	New cases initiated in 2008	Resolved cases in 2008	Cases pending on 31.12.2008
1	Court(s) A
2	Court(s) B
3	Court(s) C
	TOTAL

N.B: "cases pending on 31.12.2008" = "cases pending on 1.1.2008" + "new cases initiated in 2008" – "resolved cases in 2008".

2. Information on types of cases

The information about the cases in the courts should be available both as the total, aggregate information, and as information divided according to the types of cases. For this purpose, some general and universal categories of cases should be utilized, such as division on civil, criminal and administrative cases.

Within the general categories, a more detailed types or groups of cases should be distinguished (e.g. labour cases; murder cases), and the same information should be available for the appropriate subtypes (e.g. employment dismissal cases within labour cases).

At this stage, each court can use its own case category. However the following four categories are mandatory for each court: litigious divorce, dismissal, robbery and intentional homicide.

§Litigious divorce cases: i.e. the dissolution of a marriage contract between two persons, by the judgement of a court of a competent jurisdiction. The data should not include: divorce ruled by an agreement between the parties concerning the separation of the spouses and all its consequences (procedure of mutual consent, even if they are processed by the court) or ruled through an administrative procedure. If your country has a totally non-judicial procedure as regards divorce or if you can not isolate data concerning adversarial divorces, please specify it and give the subsequent explanations. Furthermore, if there are in your country, as regards divorce, compulsory mediation procedures or reflecting times, or if the conciliation phase is excluded from the judicial proceeding, please specify it and give the subsequent explanations.

§Employment dismissal cases: cases concerning the termination of (an) employment (contract) at the initiative of the employer (working in the private sector). It does not include dismissals of public officials, following a disciplinary procedure for instance.

§Robbery concerns stealing from a person with force or threat of force. If possible these figures should include: muggings (bag-snatching, armed theft, etc.) and exclude pick pocketing, extortion and blackmail (according to the definition of the European Sourcebook of Crime and Criminal Justice). The data should not include attempts.

§Intentional homicide is defined as the intentional killing of a person. Where possible the figures should include: assault leading to death, euthanasia, infanticide and exclude suicide assistance (according to the definition of the European Sourcebook of Crime and Criminal Justice). The data should not include attempts.

For the purposes of further comparison with other European systems, the precise definition and scope of the other case type used by the court (especially the non-common categories) should be appended.

Example II.

City Court of Danubia

	Type of case	Cases pending on 1.1.2008	New cases initiated in 2008	Resolved cases in 2008	Cases pending on 31.12.2008
1	Civil cases
1a	Litigious divorces
1b	Dismissals
…	…
2	Administrative
2a	…
…
3	Criminal cases
3a	Intentional homicides
3b	Robberies
…	…
	TOTAL

3. Information on timeframes of proceedings

3a. Information on court-based timeframes of proceedings per duration periods and average/maximum timeframes

Every court should collect data regarding the timeframes of proceedings that are taking place in the court. Pending and completed cases within the period (e.g. calendar year) should be separately monitored, and the data on their duration should be split in the groups according to the periods of their duration, i.e. cases pending or completed in less than one month, 1-3 months, 4-5 months, 7 to 12 months, 1-2 years, 2-3 years, 3-5 years and more than 5 years. In addition to the spread of cases according to periods of their duration, the average and mean duration of the proceedings have to be calculated, and an indication of minimum and maximum timeframes should be given as well. The time of processing should consider only the time that was needed to process the case within the particular court, i.e. the time between the moment when the case arrived to the court and the moment when the case exited the court (e.g. final decision, transfer to a higher court to be decided on appeal, etc). If possible, the information on timeframes of proceedings for the completed cases should be distinguishable for the cases completed after a full examination of the case (i.e. the cases that ended by a decision on the merits) and the cases that were completed otherwise (by withdrawal, settlement, lack of jurisdiction etc.).

Example III:

City Court of Danubia

Duration of cases completed in 2008 (situation as per 31.12.2008.)

Number of resolved cases

Number of cases pending on at the end of the period

< 1 m.

1-3 m

4-6 m

7-12 m.

1-2 y

2-3 y.

3-5 y

5 y>

Disposition time, in days

1

Civil cases

1a

Litigious divorces

1b

Dismissals

…

…

2

Administrative

2a

…

…

3

Criminal cases

3a

Intentional homicides

3b

Robberies

…

…

TOTAL OF CASES

3b. Information on total duration of proceedings

It is particularly important that the cases in the court also can be distinguished according to their total duration. The total duration is the time between the initiation of the proceedings and the final disposal of the case (see the CEPEJ Time-management checklist and SATURN Guidelines). If possible, the time needed to enforce the decisions should also be appended to the information on total timeframes of proceedings.

4. Monitoring of intermediate stages of proceedings and waiting time

The monitoring of timeframes should not be limited to the collection of data regarding total timeframes between the start and the end of the proceedings. Information on duration of intermediate stages of the proceedings should also be collected. At the minimum, the stages to be monitored should include the duration of the preparatory stage of the proceedings (e.g. time between the start of the proceedings and the first hearing on the merits), the central stage (e.g. from the first to the last hearing on the merits) and the concluding stage of the trial (e.g. from the last hearing to the delivery of the decision on the merits). The data on duration of appeals proceedings, or duration of other legal remedies should also be available. Special monitoring should be provided for the periods of inactivity (waiting time).

This statistic must be completed at national level by the relevant body (Ministry of Justice, High Council for the Judiciary, etc.).

Example IV:

City Court of Danubia

5. Analytical information and indicators

Based on the general data on courts, numbers of cases and their duration, as well as on the other relevant information on the courts and judicial system, further instruments may be used as indicators and benchmarks of performance in the courts.

Inter alia, the following indices can be used to analyse and monitor the duration and other factors important for the understanding of timeframes in the court:

1.Clearance rate (CR indicator): Relationship between the new cases and completed cases within a period, in percentage.

Example: If in a calendar year 500 new cases were submitted to the court, and the court completed at the same time 550 cases, the CR is 110%. If the court would complete 400 cases, the CR would be 80%. A CR above 100 % means that the number of pending cases decreases.

2.Case Turnover ratio: Relationship between the number of resolved cases and the number of unresolved cases at the end. This requires a calculation of the number of times during the year (or other observed period) that the standardized case types are turned over or resolved.

3.Disposition time (DT indicator): it compares the number of resolved cases during the observed period and the number of unresolved cases at the end of the observed period. 365 is divided by the number of resolved cases divided by the number of unresolved cases at the end, so as to be able to express it in number of days. The ratio measures how quickly the judicial system (of the court) turns over received cases – that is, how long it takes for a type of cases to be resolved. This indicator provides further insight into how a judicial system manages its flow of cases.

Other indicators (for information)

4.Efficiency rate (ER indicator): Relationship between the number of personnel used in a court in a year and the output of cases from the same court at the end of the year.

5.Total backlog (TB indicator): Cases remaining unresolved at the end of the period, defined as difference between the total number of pending cases at the beginning of the period, and the cases resolved within the same period. Example: If there were 1000 cases pending at the beginning of the calendar year, and the court terminated 750 cases during the calendar year, at the end of the calendar period there would be 250 cases that are calculated as total backlog.

6.Backlog resolution (BR indicator): The time needed to resolve the total backlog in months or days, calculated as the relationship between the number of cases and the clearance time. Example: If there are 100 cases considered as total backlog at the end of the period, and the court completed 200 cases in the same period, the BR indicator is 6 months or 180 days.

7.Case per judge (CPJ indicator): Number of cases of a particular type per judge in the given period. Example: If a court has 600 pending civil cases at the end of the calendar year and 4 judges that deal with them, the CPC is 150.

8.Standard departure (SD indicator): Departure from the set targets per type of case in the given period, in percentage or days. Example: If the target for completion of litigious divorce case in the first instance was set to be 200 days, and in the calendar year the average duration of such cases was 240 days, the SD indicator is 40 days or 20%.

Appendix II

Anexa III

Date cheie privind sectorul european al justiției

Date economice și demografice

1.         Locuitori, PIB și salariul anual brut mediu

Numărul de locuitori
PIB per cap de locuitor (produsul intern brut) în EUR
Salariul anual brut mediu în EUR

2.         Bugetul total anual alocat tuturor instanțelor (EUR)      

3.         Bugetul instanțelor include următoarele elemente?

         Pentru fiecare element, specificați suma vizată (dacă este posibil)

	Da	Suma (EUR)
Bugetul public anual alocat pentru salarii
Bugetul public anual alocat pentru informatizare
Bugetul public anual alocat pentru cheltuieli juridice
Bugetul public anual alocat pentru clădirile instanțelor
Bugetul public anual alocat pentru instruire și formare
Bugetul public anual alocat pentru asistența juridică
Altele (se va specifica):

4.            Bugetul public anual alocat pentru serviciile de urmărire penală        

5.         Bugetul alocat pentru serviciile publice de urmărire penală este inclus în bugetul instanței?

        Da

                    Nu

Asistență juridică (Acces la justiție)

6.         Numărul anual de cauze cu asistență juridică (furnizat de autoritățile publice) și bugetul public anual alocat pentru asistența juridică (completați tabelul)

	Număr	Sumă
Cauze penale
Alte cauze decât cele penale
Numărul total de cauze cu asistență juridică

Organizarea sistemului judiciar și a procuraturii

7.         Judecători, personal auxiliar și ofițeri judiciari (Rechtspfleger) (completați tabelul)

	Numărul total
Judecători profesioniști (echivalent normă întreagă și posturi permanente)
Judecători profesioniști care își desfășoară ocazional activitatea în instanță și sunt plătiți ca atare
Judecători neprofesioniști (inclusiv judecători nespecializați) care nu sunt remunerați, dar care pot beneficia de decontări ale costurilor
Personal auxiliar care lucrează în cadrul instanțelor (echivalent normă întreagă și posturi permanente)
Ofițeri judiciari/Rechtspfleger (dacă este cazul)

8.         Procurori și personalul auxiliar al serviciilor de urmărire penală (completați tabelul)

	Numărul total
Numărul total de procurori (echivalent ca normă întreagă și posturi permanente)
Numărul total de membri ai personalului (personal auxiliar) de pe lângă serviciul de urmărire penală (echivalent ca normă întreagă și posturi permanente)

9.         Nivelul echipamentelor informatice folosite în instanțe

Funcții	Facilități	100% din instanțe	+50% din instanțe	-50% din instanțe	-10% din instanțe
Asistență directă acordată judecătorului/grefierului	Procesare de text
	Bază de date electronică în domeniul jurisprudenței
	Dosare în format electronic
	E-mail
	Conexiune la internet
Administrație și management	Sistem de înregistrare a cauzelor
	Sistem informatic de gestionare a instanțelor
	Sistem de informații financiare
Comunicare între instanță și părți	Formulare electronice
	Site web special
	Alte facilități de comunicare electronică

Performanța și volumul de lucru

10.      Numărul de cauze cu privire la Articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului (cu privire la durată și neexecutare) pentru anul de referință

	Cauzele declarate inadmisibile de către Curte	Soluționări pe cale amiabilă	Hotărâri judecătorești care constată existența unei încălcări	Hotărâri judecătorești care constată inexistența unei încălcări
Proceduri judiciare civile - articolul 6§1 (durata)
Proceduri judiciare civile - articolul 6§1 (neexecutarea)
Proceduri judiciare penale - articolul 6§1 (durata)

11.      Numărul total de cauze civile din instanțe (litigioase și nelitigioase):       

12.      Cauze civile litigioase și cauze din domeniul dreptului administrativ în instanțe (completați tabelul)

           

13.          Numărul de cauze primite și tratate de către procuror (completați tabelul)

14.      Cauze penale în instanță (completați tabelul)

Executarea deciziilor instanței

15.          În ceea ce privește o decizie cu privire la colectarea datoriilor, puteți estima intervalul mediu de timp necesar pentru notificarea deciziei către părțile care locuiesc în orașul unde este situată instanța:

 între 1 și 5 zile

 între 6 și 10 zile

 între 11 și 30 de zile

 mai mult